O categorie de proprietari ar putea fi scutită de impozitul pe locuință. Condiția esențială prevăzută de proiect
Proprietarii care au o singură locuință și o folosesc drept domiciliu ar putea beneficia de scutire de la impozitul pe clădire și pe terenul aferent. Proiectul depus la Senat impune însă și alte condiții, inclusiv rezidența fiscală în România, limite de valoare și verificarea proprietăților deținute în ultimii cinci ani. Aplicarea este propusă din anul fiscal 2028.
Cine ar putea beneficia de scutirea de impozit
Inițiativa, înregistrată la Senat pe 17 noiembrie 2026, propune completarea Codului fiscal cu reguli pentru locuința unică folosită ca domiciliu. Documentul este semnat de parlamentari SOS și un deputat UPR, iar facilitatea nu este în vigoare.
Potrivit textului proiectului, condițiile ar trebui îndeplinite cumulativ la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se solicită scutirea. Nu ar fi suficient ca solicitantul să aibă o singură locuință la momentul depunerii cererii.
Concret, proprietarul sau fiecare coproprietar ar trebui să îndeplinească următoarele cerințe. Verificarea ar privi atât situația actuală, cât și istoricul deținerii altor locuințe.
- Să aibă domiciliul în locuința pentru care cere scutirea.
- Să fie rezident fiscal în România.
- Să nu dețină altă locuință în țară sau în străinătate, nici exclusiv, nici în coproprietate.
- Să nu fi deținut altă locuință în ultimii cinci ani, cu excepția prevăzută pentru înlocuirea domiciliului anterior.
- Proprietatea să respecte plafoanele de valoare și suprafață propuse.
Restricția privește alte locuințe, nu orice bun imobil deținut de solicitant. În cazul coproprietății, dacă unul dintre proprietari nu îndeplinește condițiile, scutirea propusă nu s-ar acorda nici pentru cotele celorlalți.
Și o cotă moștenită din altă locuință ar conta
Proiectul definește „altă locuință” drept o casă, un apartament sau o altă unitate locativă distinctă. Sunt incluse și proprietățile dobândite prin moștenire, iar o cotă-parte ar fi luată în considerare indiferent de mărimea ei.
Astfel, deținerea unei părți dintr-un alt apartament ar putea împiedica acordarea acestei facilități. Regula ar urma să se aplice chiar dacă persoana locuiește efectiv doar în imobilul pentru care solicită scutirea.
Există însă o excepție pentru cei care și-au schimbat locuința de domiciliu. Vechea proprietate, înstrăinată pentru a fi înlocuită cu cea nouă, nu ar împiedica scutirea dacă perioada de deținere simultană nu depășește 12 luni, iar celelalte condiții sunt respectate.
La data de referință, locuința anterioară ar trebui să fie deja înstrăinată. Excepția nu ar permite păstrarea ambelor proprietăți și obținerea scutirii pentru una dintre ele.
Ce limite sunt propuse pentru apartamente și case
Pentru apartamente, valoarea de referință nu ar trebui să depășească echivalentul în lei a 350.000 de euro, inclusiv cota indiviză de teren și părțile comune. În cazul caselor, plafonul ar fi de 400.000 de euro, pentru clădire și teren evaluate împreună.
La case s-ar aplica și limite pentru suprafața totală a terenului aferent. Acestea sunt distincte de plafonul valoric și ar trebui respectate simultan.
- În mediul urban — maximum 500 de metri pătrați de teren.
- În mediul rural — maximum 1.500 de metri pătrați de teren.
Limitele respective nu reprezintă suprafața maximă a casei și nu se aplică apartamentelor. Scutirea terenului ar viza terenul aferent locuinței eligibile sau cota indiviză aferentă apartamentului, nu orice teren deținut separat.
Valoarea de referință ar fi stabilită de organul fiscal local pe baza studiilor notariale, fără un raport individual de evaluare plătit de contribuabil. Expunerea de motive precizează că aceste valori sunt repere administrative și nu reprezintă neapărat prețul de piață al fiecărui imobil.
Cum s-ar solicita facilitatea și de când s-ar aplica
Cererea ar trebui depusă la organul fiscal local până la 31 martie inclusiv, pentru anul în care se solicită scutirea. Dosarul ar cuprinde documente privind proprietatea, domiciliul și rezidența fiscală, precum și o declarație autentică pe propria răspundere a fiecărui proprietar.
O cerere depusă după termen ar urma să fie analizată pentru anul fiscal următor. După acordare, scutirea s-ar menține fără o nouă solicitare anuală, cât timp condițiile continuă să fie îndeplinite.
Proprietarii ar trebui să comunice în 30 de zile orice modificare care afectează eligibilitatea. Autoritatea fiscală ar putea verifica menținerea condițiilor și ar aplica regulile privind corectarea sau recuperarea obligațiilor fiscale, dacă este cazul.
Articolul III propune aplicarea din 2028. Dacă legea ar fi publicată după 31 decembrie 2027, măsura s-ar aplica de la 1 ianuarie al anului următor publicării; până la adoptare și intrarea în vigoare, proiectul nu schimbă obligațiile actuale.