Noile reguli pentru muncitorii străini din România. Procesul de recrutare se schimbă, informaţiile pe care le vrea statul

România se pregătește pentru una dintre cele mai ample schimbări din ultimii ani în ceea ce privește recrutarea muncitorilor străini, într-un moment în care nevoia de forță de muncă este tot mai mare. Autoritățile vor să transforme complet modul în care acești lucrători ajung și muncesc în țară, introducând reguli mai stricte, controale extinse și o digitalizare totală a procesului. Noua abordare vine în contextul unor probleme deja identificate în sistem, dar și al unor tendințe care arată că mulți dintre muncitori folosesc România doar ca punct de tranzit către alte state din Uniunea Europeană.

Platformă digitală și registre naționale pentru control total

Una dintre cele mai importante schimbări anunțate este introducerea unei platforme unice, WorkinRomania.gov.ro, care va centraliza toate procedurile legate de muncitorii străini. Aceasta va fi administrată de Ministerul Afacerilor Interne și va integra mai multe baze de date relevante.

Prin intermediul acestei platforme vor fi create registre naționale, precum Registrul Angajatorilor Străinilor și Registrul Agențiilor de Plasare a Străinilor. Sistemul va conecta instituții precum MAI, MAE, Ministerul Justiției și ANAF, oferind statului o imagine completă asupra întregului proces.

În acest fel, autoritățile vor putea ști exact cine vine în România, unde lucrează și în ce condiții își desfășoară activitatea.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Garanții financiare uriașe pentru agențiile de recrutare

Noile reguli introduc condiții financiare fără precedent pentru agențiile care aduc muncitori din afara Uniunii Europene. Pentru a putea funcționa, acestea vor trebui să depună un depozit consistent la Trezoreria Statului.

„Nivelul depozitului financiar (…) este de 200.000 euro pentru un număr de până la 1000 străini și se majorează cu 100.000 euro pentru fiecare 1000 de străini suplimentari”, se precizează în proiect.

Această sumă rămâne blocată pe toată durata activității agenției și poate fi folosită de stat pentru acoperirea unor costuri precum repatrieri, amenzi sau alte situații similare. Dacă garanția este utilizată, agenția este obligată să o reîntregească în termen de 30 de zile.

Interdicții și filtre stricte pentru recrutori

Pe lângă cerințele financiare, autoritățile introduc și un set de reguli stricte pentru autorizarea agențiilor. Acestea vor fi verificate din punct de vedere fiscal, juridic și chiar al securității naționale.

Vezi și:

Noi reguli pentru patronii care angajează muncitori străini în România. Ce obligații noi apar pentru firme

Pot fi concediat în timpul concediului medical? Ce spune legea în România

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inspectoratul General pentru Imigrări vor analiza cazierul fiscal și judiciar al reprezentanților, dar și eventuale legături cu activități considerate riscante.

„Reprezentanții legali (…) nu sunt semnalați cu implicare în activități care constituie amenințări la adresa securității naționale”, conform proiectului.

În același timp, agențiilor li se interzice să perceapă comisioane sau taxe de la muncitori, măsură care are rolul de a proteja lucrătorii de eventuale abuzuri.

Monitorizarea muncitorilor timp de doi ani

Un alt element important introdus de noile reguli este responsabilitatea extinsă a agențiilor după sosirea muncitorilor în România. Acestea vor trebui să îi monitorizeze timp de cel puțin doi ani.

Obligațiile includ vizite trimestriale la locul de muncă, raportarea absențelor nemotivate și sesizarea autorităților în cazul unor suspiciuni de exploatare.

„Agențiile au obligația de a verifica trimestrial, prin vizite, respectarea condițiilor de muncă.”, conform proiectului.

Mai mult, agențiile trebuie să anunțe autoritățile în maximum trei zile dacă un muncitor lipsește nemotivat timp de cinci zile. De asemenea, dacă acesta își pierde locul de muncă, agenția trebuie să identifice o alternativă.

Suspendarea autorizației, mult mai ușoară

Noile prevederi stabilesc și condiții stricte pentru menținerea autorizației de funcționare. O agenție poate fi suspendată dacă nu respectă cerințele privind contractele, dacă nu reface garanția financiară sau dacă nu raportează situațiile prevăzute.

Un criteriu important este legat de calificarea muncitorilor: dacă, într-un interval de șase luni, 20% dintre aceștia nu au nivelul necesar, autorizația poate fi suspendată.

Retragerea definitivă poate avea loc chiar și în situații în care muncitorii ajung în condiții de exploatare, indiferent de implicarea directă a agenției.

Critici din partea mediului de afaceri

Aceste măsuri vin într-un context tensionat, în care reprezentanții industriei atrag atenția asupra riscului de a pierde forța de muncă deja prezentă în România.

Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a criticat direcția adoptată de autorități.

„România repetă același model greșit: în loc să atragă și să păstreze resursele, ia măsuri prin care le pierde. Statul român consideră că totul se rezolvă cu amenzi și constrângeri, într-o economie care se schimbă rapid.”

Acesta a subliniat și diferențele față de alte state europene.

„Între timp, Spania oferă amnistie pentru 500.000 de oameni. De ce ar mai rămâne aici?”, a declarat Badea.

El a mai atras atenția asupra lipsei unor soluții pentru muncitorii care ajung în situații de ilegalitate din motive birocratice.

„Muncitori care au devenit ilegali din cauze strict birocratice nu au nicio cale de reintrare în legalitate aici, dar pot merge fără probleme în Spania pentru a-și face actele și a munci acolo.”

Numărul muncitorilor străini, în creștere accelerată

Datele oficiale arată o creștere semnificativă a numărului de străini din România, în special în București. Aproximativ 7% din populația Capitalei este reprezentată de cetățeni străini.

Autoritățile au gestionat anul trecut peste 144.000 de persoane, dintre care mai mult de 100.000 provin din state precum Nepal, Turcia și Sri Lanka. Alte 42.000 de persoane vin din țări europene, precum Italia, Suedia sau Franța.

Principalul motiv pentru stabilirea în România rămâne munca, peste 60.000 de persoane având acest scop.

Ionuț Cârdei, șeful Direcției pentru Imigrări a Municipiului București, a explicat evoluția acestui fenomen:

„Începând cu anul 2016 și până în prezent, creșterea a fost substanțială, astfel că, raportându-ne la numărul complet, numai pe raza municipiului București, creșterea este de cinci ori.”

El a adăugat că ritmul s-a accelerat în ultimii ani.

„Dacă acest trend va continua și numărul lor va crește în același ritm, în următorii cinci ani vom ajunge undeva cam un sfert din oamenii care locuiesc în București să fie străini.”

În același timp, anul trecut au fost aplicate peste 1.500 de sancțiuni pentru nerespectarea legislației, în valoare de peste 2,7 milioane de lei.

Toate aceste schimbări arată că România încearcă să își restructureze sistemul de recrutare, însă impactul real al noilor reguli va depinde de modul în care acestea vor fi aplicate și de reacția pieței.

Cum arată acum Aero1200, cartierul unde un Boeing 747 va fi montat între două turnuri uriașe