Niște celule cerebrale umane crescute în laborator au învățat să joace Doom. Cercetătorii spun că abia acum încep să descopere ce pot face

Ideea pare desprinsă dintr-un film SF: celule cerebrale umane cultivate în laborator și conectate la un cip de silicon au fost antrenate să joace celebrul joc video Doom. Experimentul, realizat de compania australiană Cortical Labs, marchează un nou pas într-un domeniu aflat la granița dintre biologie și informatică și ridică întrebări fascinante despre viitorul calculatoarelor.

După ce, în urmă cu câțiva ani, aceeași echipă reușise să învețe neuroni umani să joace Pong, unul dintre cele mai simple jocuri video create vreodată, cercetătorii au decis să treacă la un test mult mai dificil. Alegerea a fost Doom, unul dintre cele mai cunoscute shootere din istoria gamingului, un joc tridimensional în care jucătorul trebuie să exploreze mediul înconjurător, să reacționeze rapid și să elimine inamici, scrie Science Alert care citează AFP.

Cum au ajuns neuronii să joace unul dintre cele mai faimoase jocuri video

Fiecare dintre aceste „calculatoare biologice” conține aproximativ 200.000 de celule cerebrale umane vii. Neuronii sunt obținuți din celule stem dezvoltate pornind de la probe de sânge donate, apoi sunt cultivați pe un cip special denumit CL1.

Pentru ca sistemul să poată interacționa cu jocul, cercetătorii au tradus informațiile digitale din Doom în semnale electrice pe care neuronii le pot interpreta. Atunci când pe ecran apărea un adversar, anumite electrozi stimulau cultura neuronală, iar răspunsurile generate de aceasta erau transformate în acțiuni din joc, precum deplasarea personajului sau tragerea cu arma.

Vezi și:

Rezolvare subiecte matematică Evaluarea Națională 2026. Cerința care i-ar putea departaja pe elevii foarte bine pregătiți

La început, performanțele au fost modeste. Potrivit echipei, neuronii se comportau asemenea unui începător care nu a mai pus niciodată mâna pe un joc video. Personajul se lovea de pereți, trăgea în direcții greșite și rata frecvent țintele.

Cu timpul însă, cultura neuronală a început să se adapteze. Cercetătorii au observat că neuronii identificau mai eficient inamicii și reacționau mai corect la situațiile întâlnite în joc. Chiar dacă rezultatele sunt încă departe de performanțele unui gamer experimentat, experimentul demonstrează că aceste rețele biologice pot învăța și își pot modifica comportamentul în funcție de experiență.

De ce cred cercetătorii că tehnologia ar putea schimba mai multe industrii

Dincolo de spectacolul oferit de un grup de neuroni care joacă Doom, miza reală este mult mai mare. Cortical Labs susține că tehnologia poate fi folosită pentru cercetare medicală, testarea medicamentelor, modelarea unor boli neurologice sau dezvoltarea unor forme noi de inteligență artificială.

Unul dintre cele mai importante avantaje este consumul redus de energie. Creierul uman funcționează folosind aproximativ 20 de wați, o eficiență pe care sistemele moderne de inteligență artificială și centrele de date nu o pot egala nici pe departe.

Cercetătorii cred că neuronii biologici integrați în sisteme informatice ar putea deschide calea către tehnologii complet noi, capabile să învețe și să se adapteze diferit față de algoritmii actuali. Deocamdată există și limitări importante. Celulele au o durată de viață de aproximativ șase luni, iar rezultatele nu sunt încă suficient de predictibile pentru aplicații comerciale complexe.

Cu toate acestea, specialiști din industria semiconductorilor consideră că proiectul reprezintă cercetare autentică și un pas important către sisteme informatice mai eficiente energetic.

Pentru moment, neuronii crescuți în laborator nu amenință locurile de muncă ale gamerilor profesioniști. Dar faptul că un grup de celule cerebrale umane poate învăța să navigheze într-un univers digital precum Doom arată cât de puțin înțelegem încă potențialul acestor sisteme hibride. Iar dacă acesta este doar începutul, următorii ani ar putea aduce unele dintre cele mai neobișnuite evoluții din istoria calculatoarelor.

Apare o nouă materie opțională în licee. Ce vor învăța elevii la „Ora de GIS”