Navele de croazieră, paradis plutitor sau incubator de infecții? De ce riscurile sunt mai greu de redus decât par, conform oamenilor de știință

Navele de croazieră, paradis plutitor sau incubator de infecții? De ce riscurile sunt mai greu de redus decât par, conform oamenilor de știință
Nava MV Hondius a fost afectată de un focar de hantavirus, dintre ale cărui tulpini doar una este cunoscută ca putând fi transmisă de la om la om. Foto: Ramón de la Rocha/EPA.

Croazierele sunt vândute ca vacanțe perfecte: trasee spectaculoase, mese abundente, cabine confortabile, divertisment la bord și sentimentul că te afli într-un oraș plutitor care te duce dintr-o destinație în alta. Dar tocmai această combinație de mobilitate, aglomerație și spații închise transformă navele de croazieră într-un mediu ideal pentru răspândirea infecțiilor. Când un virus sau o bacterie ajunge la bord, izolarea față de uscat, contactele repetate dintre pasageri și limitele infrastructurii medicale pot complica rapid situația.

Cazurile recente au readus problema în atenție. Expediția atlantică a navei MV Hondius, care trebuia să fie o aventură memorabilă, s-a transformat într-un coșmar după ce trei pasageri au murit în urma infectării cu hantavirus, iar alții au prezentat simptome. În paralel, alte nave de croazieră au fost investigate pentru focare de norovirus, în timp ce gripa, E. coli sau varicela au provocat, de-a lungul timpului, probleme similare. Iar cel mai cunoscut exemplu rămâne Diamond Princess, nava devenită în 2020 un simbol al începutului pandemiei de COVID-19, după ce peste 700 dintre cele 3.711 persoane aflate la bord au fost testate pozitiv.

De ce croazierele favorizează răspândirea bolilor

Explicația este, în esență, simplă, spun oamenii de știință într-un studiu: o navă de croazieră adună foarte mulți oameni într-un spațiu limitat, unde aceștia mănâncă împreună, folosesc aceleași zone comune, participă la activități similare și circulă prin aceleași coridoare, lifturi, restaurante și săli de spectacol. Chiar dacă navele moderne sunt uriașe, ele rămân spații închise, cu o densitate umană ridicată și cu numeroase puncte de contact.

În plus, pasagerii vin din țări diferite, au istorii de călătorie diferite și niveluri diferite de imunitate. O persoană poate urca la bord deja infectată, dar fără simptome evidente, iar boala se poate răspândi înainte ca echipajul medical să înțeleagă ce se întâmplă. Faptul că nava se deplasează dintr-un port în altul adaugă un alt strat de risc: pasagerii pot intra în contact cu agenți patogeni pe care nu îi întâlnesc în mod normal în viața de zi cu zi.

Un alt factor important este profilul pasagerilor. Multe croaziere atrag persoane în vârstă, iar acestea pot fi mai vulnerabile la anumite infecții sau complicații. O gripă, un virus respirator sau o infecție digestivă poate fi neplăcută pentru un adult sănătos, dar poate deveni serioasă pentru cineva cu boli cronice sau sistem imunitar slăbit.

Aer, mâncare și suprafețe comune: punctele vulnerabile ale unei nave

Bolile se pot răspândi pe nave în mai multe feluri. Infecțiile respiratorii, precum gripa sau COVID-19, se transmit prin aerosoli și picături eliminate când oamenii respiră, vorbesc, tușesc sau strănută. Ventilația poate reduce riscul, iar multe nave au făcut investiții pentru a îmbunătăți calitatea aerului, dar există limite clare. Cabinele nu au tavane înalte, multe nu au ferestre care se deschid, iar fluxul de aer nu poate fi comparat cu cel dintr-un spațiu larg, bine aerisit natural.

Apoi există riscul alimentar. Norovirusul și E. coli sunt adesea asociate cu alimente contaminate sau cu igiena deficitară a mâinilor. Bucătăriile navelor pot avea standarde ridicate, dar ele reprezintă și un punct unic de vulnerabilitate. O problemă într-o zonă centrală de preparare poate afecta rapid mulți pasageri. Pe o navă nu există spațiu pentru un număr mare de bucătării de rezervă, complet separate, care să preia imediat funcția celei afectate.

Bufetele sunt un alt punct sensibil. Zeci sau sute de oameni folosesc aceleași ustensile de servire, ating aceleași suprafețe și stau aproape unii de alții. Navele nu sunt neapărat murdare, dar funcționează ca niște camere eficiente de amestec social. Tocmai eficiența lor logistică, aceea care face croaziera comodă și fluidă, poate deveni o slăbiciune în timpul unui focar.

Diagnosticul și izolarea, greu de gestionat în larg

Odată ce un focar începe, provocările cresc. Navele au personal medical, dar nu sunt spitale plutitoare complet echipate. Uneori există un singur medic la bord, iar acesta trebuie să gestioneze probleme obișnuite de sănătate, urgențe și, eventual, un focar rar. În cazul hantavirusului, de exemplu, simptomele pot semăna inițial cu cele ale altor infecții virale, iar recunoașterea rapidă a riscului nu este întotdeauna simplă.

Navele nu au laboratoare complete și nici capacitatea medicală necesară pentru un număr mare de pacienți. Pot exista spații de izolare și echipamente de bază, inclusiv ventilatoare, dar acestea nu sunt gândite pentru situații de amploare. O idee discutată de specialiști este folosirea unor cabine de izolare pliabile sau temporare, care ar putea fi montate rapid în caz de urgență.

O altă soluție ar fi instruirea mai bună a medicilor de pe nave în epidemiologie și gestionarea focarelor. Într-un astfel de mediu, nu este suficient să tratezi pacienți individuali; trebuie să înțelegi rapid cum se transmite boala, cine a intrat în contact cu cine și ce măsuri pot opri lanțul infecției.

Ce poți face ca pasager ca să reduci riscul

Pasagerii nu pot controla structura navei, dar pot reduce riscurile prin măsuri simple. Nu ar trebui să urci la bord dacă ești bolnav, mai ales dacă ai febră, simptome respiratorii sau digestive. Spălatul frecvent pe mâini, vaccinurile de rutină, vaccinurile recomandate pentru destinațiile vizitate și anunțarea rapidă a centrului medical de pe navă dacă apar simptome sunt pași esențiali.

Merită să ai și asigurare de călătorie, mai ales pentru croaziere lungi sau expediții în zone izolate. În funcție de traseu și de sezon, poate fi util să iei cu tine măști, medicamente de bază și dezinfectant pentru mâini. Nu elimină riscul, dar îți oferă mai mult control într-un mediu unde deciziile rapide contează.

Adevărul incomod este că multe dintre riscurile croazierelor vin chiar din ceea ce le face atractive: mișcare constantă, socializare, bufete, activități comune și o lume întreagă concentrată pe mare. Poți îmbunătăți ventilația, poți întări igiena, poți instrui echipajele și poți izola mai repede cazurile suspecte. Dar dacă elimini complet aglomerația, mobilitatea și viața comună de la bord, croaziera nu mai este croazieră.