Cum a ajuns infecția cu hantavirus pe vasul de croazieră. Misterul care îi pune în dificultate pe experți

Turiștii aflați la bordul vasului de croazieră MV Hondius, izolați încă de la finalul săptămânii trecute din cauza unui focar de hantavirus, știu deja unde își vor încheia călătoria. Ministerul Sănătății din Spania a confirmat că nava va acosta în Insulele Canare, unde echipajul și pasagerii vor fi examinați, tratați și ulterior repatriați.

Între timp, Organizația Mondială a Sănătății continuă investigațiile pentru a stabili originea infecției. Una dintre ipotezele principale este că infectarea s-ar fi produs înainte de îmbarcare, ceea ce a orientat atenția către orașul Ushuaia, locul de plecare al pasagerilor, proveniți din peste 20 de țări.

Ipoteza infectării înainte de îmbarcare

Croaziera a început pe 1 aprilie, când pasagerii au plecat din Ushuaia, cunoscut drept „orașul de la capătul lumii”, către destinații din Atlanticul de Sud, precum Georgia de Sud, Insulele Sandwich de Sud și Sfânta Elena.

La aproape o lună distanță, pe 2 mai, OMS a fost informată despre existența unor cazuri de boală respiratorie gravă la bord. Până în prezent, au fost identificate șapte cazuri: două confirmate de hantavirus și cinci suspecte, inclusiv trei decese, un pacient în stare critică și trei persoane cu simptome ușoare.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Autoritățile din Argentina au anunțat că monitorizează situația împreună cu oficialii din provincia Țara de Foc și cu organismele internaționale, pentru a evalua traseul navei și posibilele legături epidemiologice.

Potrivit experților OMS, perioada de incubație a hantavirusului, care poate varia între una și șase săptămâni, susține ipoteza că infectarea a avut loc înainte de îmbarcare. Toți pacienții confirmați sau suspecți ar fi fost în Argentina înainte de plecare și s-ar fi putut infecta în timpul unor activități desfășurate acolo.

Ancheta epidemiologică și incertitudinile

Deși gestionarea focarului este coordonată de autoritățile din Capul Verde, Argentina colectează date privind starea de sănătate a pasagerilor, istoricul călătoriilor și eventualele legături între cazuri.

Vezi și:

Navele de croazieră, paradis plutitor sau incubator de infecții? De ce riscurile sunt mai greu de redus decât par, conform oamenilor de știință

Cum s-a infectat cu hantavirus pacientul zero de pe nava Hondius. De unde a pornit focarul care a pus autoritățile în alertă

Până în prezent, nu a fost stabilită cu exactitate ruta de transmitere, iar probe suplimentare sunt analizate în laboratoare specializate din Africa de Sud pentru identificarea tulpinii virusului.

Autoritățile sanitare din Țara de Foc s-au declarat disponibile să sprijine investigația și să adopte măsurile necesare. Potrivit epidemiologilor locali, în această regiune nu au fost raportate cazuri de hantavirus de la introducerea raportării obligatorii, în 1996, iar în provincia vecină Santa Cruz nu s-au înregistrat cazuri în ultimii șapte ani. Aceste date ridică întrebări privind posibila infectare într-o etapă anterioară a călătoriei.

Creșterea cazurilor de hantavirus în Argentina

Hantavirusul este o boală transmisă prin contactul cu urina, saliva sau excrementele unui rozător infectat, cunoscut sub numele de „șoarece colilargo”. Virusul are mai multe variante, iar cea andină, specifică Americii de Sud, poate provoca insuficiență cardiacă și pulmonară.

În 2026, Argentina a confirmat deja 41 de cazuri, iar în sezonul 2025–2026, început în iunie anul trecut, au fost înregistrate 101 cazuri, dintre care 32 s-au soldat cu decese. Rata de mortalitate, de 31,7%, este mai mare decât în anii precedenți.

Zonele cu risc ridicat sunt împărțite în patru regiuni: nord-vest, nord-est, centru și sud. Regiunea sudică, cea mai apropiată de Țara de Foc, este în prezent considerată zonă cu risc scăzut.

Riscul transmiterii și lecțiile din trecut

Deși în Europa boala este puțin cunoscută, în Argentina hantavirusul a fost intens studiat, mai ales după focarul din Epuyén, din 2018, care a provocat 11 decese. Atunci, cercetătorii au confirmat și posibilitatea transmiterii de la om la om, nu doar de la rozătoare la oameni.

Aceasta este una dintre întrebările-cheie în cazul actual: dacă tulpina identificată pe vas permite transmiterea interumană.

Specialiștii subliniază că, deși nu există tratament specific sau vaccin, intervenția rapidă poate crește șansele de supraviețuire, mai ales în cazul persoanelor fără afecțiuni preexistente.

Ancheta este în desfășurare, iar concluziile finale vor depinde de rezultatele analizelor și de reconstituirea exactă a traseului pasagerilor înainte de îmbarcare.

Situația din România și riscurile pentru Europa

Virusul periculos care a provocat moartea a trei persoane aflate pe o navă de croazieră în Atlantic a fost identificat și în România. Autoritățile au instituit măsuri de supraveghere în opt județe, aflate în prezent sub monitorizarea Ministerului Sănătății.

Potrivit datelor oficiale, în acest an a fost raportat un caz de infecție cu hantavirus în țara noastră. Reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică au precizat că, în ultimii trei ani, au fost înregistrate în total 15 cazuri.

Specialiștii explică faptul că virusul se transmite în principal de la rozătoare la om, prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urină, salivă sau excremente. Cu toate acestea, Organizația Mondială a Sănătății analizează și posibilitatea unei transmiteri de la om la om în anumite condiții.

Hantavirusul poate provoca afecțiuni grave, precum sindrom pulmonar sever sau febră hemoragică cu afectare renală. În prezent, nu există un vaccin aprobat în Europa împotriva acestei infecții.

Cu toate acestea, Organizația Mondială a Sănătății consideră că riscul pentru populația europeană, în contextul focarului actual, rămâne unul foarte scăzut.

Dacia și filtrul de particule la dieselurile vechi: ce obiceiuri îl înfundă și cum îl poți salva