Misterul din adâncuri revine: calamarii giganți au fost detectați în ape unde nu mai fuseseră confirmați de 25 de ani

Calamarul gigant, una dintre cele mai misterioase creaturi ale oceanelor, a fost detectat din nou în largul Australiei de Vest, după mai bine de două decenii fără confirmări clare în zonă. Descoperirea nu vine dintr-o filmare spectaculoasă sau din capturarea unui exemplar uriaș, ci dintr-o metodă modernă care schimbă felul în care cercetătorii studiază viața din adâncuri: ADN-ul ambiental.

Specia Architeuthis dux, care poate ajunge până la 13 metri lungime, a fost identificată în canioanele submarine Cape Range și Cloates, aflate în estul Oceanului Indian, la aproximativ 1.200 de kilometri nord de Perth. Pentru oamenii de știință, confirmarea este importantă nu doar pentru că readuce în atenție o creatură aproape legendară, ci și pentru că sugerează că acești prădători ai adâncurilor ar putea fi mai prezenți în regiune decât se credea până acum.

Uriașul nevăzut al oceanului

Calamarul gigant este faimos tocmai pentru faptul că, deși are dimensiuni impresionante, rămâne extrem de greu de observat în mediul său natural, spun oamenii de știință. Poate fi mai lung decât un autobuz școlar și are ochi de până la 25 de centimetri în diametru, adaptați pentru întunericul aproape total al adâncurilor. Cu toate acestea, întâlnirile directe cu exemplare vii sunt rare.

Cea mai mare parte a informațiilor despre această specie a venit, de-a lungul timpului, din cadavre aduse la țărm sau din rămășițe găsite în stomacurile cașaloților, prădători cunoscuți ai calamarilor de mare adâncime. De aceea, fiecare indiciu nou despre locurile în care trăiește Architeuthis dux contează enorm pentru cercetători.

Vezi și:

Creatura din mare care a stârnit controverse în Thassos. Ce este și ce trebuie să faci când o vezi la mal: „Seamănă cu un melc”

În cazul Australiei de Vest, au existat doar două înregistrări anterioare ale prezenței calamarului gigant în largul coastelor sale. Niciun exemplar confirmat și nicio observație directă nu mai apăruseră însă în ultimii 25 de ani, ceea ce face ca noua detectare să fie cu atât mai spectaculoasă.

Cum a fost găsit fără să fie văzut

Echipele de la Curtin University și Western Australian Museum au folosit ADN ambiental, cunoscut și sub numele de eDNA. Această metodă presupune analizarea urmelor genetice lăsate de organisme în mediul înconjurător: fragmente de piele, mucus, celule sau alte particule microscopice care ajung în apă.

La bordul navei de cercetare R/V Falkor, aparținând Schmidt Ocean Institute, oamenii de știință au colectat aproape 200 de mostre de apă de la diferite adâncimi. În șase dintre aceste mostre, provenite atât din Canionul Cape Range, cât și din Canionul Cloates, a fost detectat material genetic aparținând calamarului gigant.

Această confirmare marchează prima detectare a speciei în largul Australiei de Vest prin protocoale eDNA și, totodată, cea mai nordică înregistrare a calamarului gigant în estul Oceanului Indian. Practic, cercetătorii nu au văzut creatura, dar au găsit amprenta sa genetică în apa prin care a trecut.

O lume ascunsă în canioanele submarine

Descoperirea calamarului gigant este spectaculoasă, dar nu a fost singura surpriză a studiului. Cercetătorii au identificat urme genetice de la 226 de specii, aparținând unor grupuri majore de animale marine, de la pești de mare adâncime și nevertebrate, până la mamifere marine.

Printre speciile detectate s-au numărat și cașalotul pigmeu, precum și balena cu cioc a lui Cuvier, ambele cunoscute pentru scufundările lor extreme și pentru faptul că se hrănesc cu calmari. Prezența lor în aceeași zonă întărește ideea că aceste canioane submarine sunt ecosisteme complexe, bogate și încă foarte puțin explorate.

Oamenii de știință au observat, de asemenea, multe secvențe genetice care nu se potrivesc perfect cu speciile deja înregistrate în bazele de date. Asta nu înseamnă automat că au fost descoperite specii noi, dar sugerează că biodiversitatea din adâncuri este mult mai vastă decât se știe în prezent.

ADN-ul ambiental schimbă explorarea oceanelor

Studiul, publicat în revista Environmental DNA, arată cât de puternică a devenit această tehnologie pentru biologie și conservare. În loc să captureze animale rare sau să trimită echipamente costisitoare pentru observații directe, cercetătorii pot analiza o simplă mostră de apă și pot afla ce specii trăiesc sau au trecut recent printr-o anumită zonă.

Pentru ecosistemele de mare adâncime, metoda este cu atât mai importantă. Aceste regiuni sunt greu accesibile, costisitor de studiat și fragile. ADN-ul ambiental permite cercetătorilor să obțină informații valoroase fără să perturbe habitatul și fără să depindă de norocul unei întâlniri vizuale cu o creatură rară.

Reapariția calamarului gigant în datele din Australia de Vest nu dezvăluie încă toate secretele speciei, dar deschide o nouă fereastră către lumea ascunsă a adâncurilor. Krakenul real al oceanelor rămâne greu de văzut, însă urmele sale genetice confirmă că încă pândește în întuneric, în locuri pe care abia începem să le înțelegem.

Titlu: GTA 6 intră în linie dreaptă. Surpriza este ce lipsește din cutia celui mai așteptat joc Rockstar