Mii de limbi au dispărut fără să lase nicio urmă. Marile imperii ar fi început extincția înaintea colonialismului

Aproximativ 7.500 de limbi vorbite și limbaje ale semnelor sunt folosite astăzi în întreaga lume. Numărul pare impresionant, dar ar putea reprezenta doar o mică parte din diversitatea lingvistică pe care a avut-o cândva omenirea. Un nou studiu de modelare sugerează că zeci de mii de limbi ar fi putut exista simultan în trecut, potrivit ScienceAlert.

Cercetătorii cred că diversitatea lingvistică a crescut timp de mii de ani și a atins punctul maxim în urmă cu aproximativ 2.000 de ani. După acel moment, numărul limbilor ar fi început să scadă rapid.

Procesul pare să fi început înaintea expansiunii coloniale europene. Formarea statelor mari, apariția imperiilor și înlocuirea comunităților locale ar fi contribuit la dispariția unor limbi despre care nu mai există astăzi nicio înregistrare.

Câte limbi se vorbeau în urmă cu 12.000 de ani

Nu există documente suficient de vechi pentru ca cercetătorii să numere direct limbile folosite la începutul Holocenului. Multe comunități nu aveau sisteme de scriere. Chiar și acolo unde existau inscripții, numai o parte foarte mică a fost păstrată.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Echipa a pornit de la datele a 171 de societăți mobile de vânători-culegători și pescari. Dimensiunile tipice ale comunităților au fost folosite pentru a estima numărul grupurilor etnolingvistice care puteau exista în urmă cu aproximativ 12.000 de ani.

Populația globală era atunci estimată la 4,4–7 milioane de oameni. Modelele indică existența a aproximativ 4.500–6.200 de limbi. Estimarea pornește de la presupunerea că fiecare comunitate cu o identitate culturală distinctă vorbea, de regulă, propria limbă.

Agricultura a schimbat treptat acest echilibru. Creșterea populației a permis unor comunități să se dividă. Grupurile separate puteau dezvolta vocabular, pronunție și reguli gramaticale diferite. Așa apăreau limbile noi.

Vezi și:

Comoara de bronz veche de 2.500 de ani care rescrie istoria Mediteranei. Descoperirea rară făcută de arheologi în Spania

Texte pierdute de aproape 2.000 de ani, citite cu ajutorul AI. Papirusurile arse de Vezuviu încep să fie descifrate

Astăzi, oamenii de știință încearcă să recupereze măcar fragmentele rămase. Algoritmii moderni pot ajuta la descifrarea limbilor pierdute, inclusiv atunci când nu există traduceri directe sau texte bilingve.

Imperiile ar fi redus diversitatea înaintea colonialismului

În paralel cu apariția limbilor noi, societățile au devenit tot mai mari. Mai mulți oameni au început să folosească aceeași limbă pentru administrație, comerț, religie și comunicarea dintre regiuni.

Modelele analizate în studiu indică o creștere a diversității lingvistice în cea mai mare parte a Holocenului. Punctul maxim ar fi fost atins în urmă cu 1.000–3.000 de ani, cel mai probabil în jurul perioadei de acum două milenii.

Ulterior, curba începe să coboare. Momentul coincide cu expansiunea unor state și imperii capabile să impună limbi regionale. Comunitățile mici puteau abandona treptat propria limbă pentru a participa la viața politică și economică a noilor puteri.

O limbă nu dispare neapărat într-o singură generație. Procesul poate începe atunci când părinții aleg să le vorbească copiilor într-o limbă considerată mai utilă. După câteva generații, limba locală mai este cunoscută doar de persoanele în vârstă.

Cercetătorii încearcă uneori să reconstruiască asemenea lumi din inscripții și nume. Un proiect recent urmărește realizarea primului dicționar complet al limbii celtice antice, folosind peste 1.000 de termeni păstrați în surse fragmentare.

Dispariția limbilor continuă și în prezent

Studiul nu poate spune exact câte limbi au dispărut. Rezultatele provin din simulări bazate pe mai multe presupuneri. Modelele nu includ toate migrațiile, conflictele, schimbările climatice sau înlocuirile de populații produse în fiecare regiune.

Totuși, variantele testate au generat o evoluție asemănătoare. Diversitatea a crescut, a atins un maximum și apoi a scăzut. Acest blocaj istoric poate influența inclusiv ceea ce cercetătorii consideră astăzi o caracteristică „naturală” a limbajului uman.

Trăsăturile comune multor limbi moderne ar putea părea preferințe universale ale creierului. În realitate, ele pot fi doar caracteristicile familiilor lingvistice care au supraviețuit expansiunii marilor state.

Pericolul nu a dispărut. Un studiu publicat în 2022 estima că pierderea limbilor s-ar putea tripla în următorii 40 de ani. Fără măsuri de protecție, peste 1.500 de limbi ar putea dispărea până la sfârșitul secolului.

Înregistrările audio, dicționarele și arhivele digitale pot păstra o parte din această moștenire. Proiecte precum Arhiva Arctică a lumii depozitează inclusiv documente și înregistrări ale unor limbi aflate în pericol.

Odată cu o limbă dispar povești, cunoștințe despre natură, tradiții și moduri unice de a descrie lumea. Noul studiu sugerează că omenirea a pierdut deja o parte uriașă a acestei diversități, fără să știe măcar cum sunau limbile șterse de istorie.

A fost creată gheață aproape la fel de rezistentă ca betonul. Secretul din spatele tehnologiei