Mica maimuță care ar putea schimba tot ce credeam despre originile omului: fosila din Balcani reaprinde marea controversă

O fosilă descoperită în Bulgaria readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile întrebări din paleoantropologie: unde au apărut, de fapt, primii strămoși ai oamenilor? Un nou studiu publicat în 2026 susține că un femur vechi de aproximativ 7,2 milioane de ani, atribuit provizoriu speciei Graecopithecus freybergi, prezintă mai multe trăsături compatibile cu mersul biped.

Ideea este spectaculoasă nu doar pentru că fosila este extrem de veche, ci și pentru că mută din nou atenția spre Balcani, într-un domeniu în care Africa este considerată, de decenii, locul central al apariției homininilor timpurii. Tocmai de aceea, descoperirea a atras imediat atât entuziasm, cât și scepticism. Chiar autorii studiului spun că este vorba despre o ipoteză importantă, dar încă disputată, iar alți specialiști au contestat și în trecut scenariul potrivit căruia Graecopithecus ar fi putut fi un strămoș foarte timpuriu al omului.

Ce arată fosila care a stârnit discuțiile

Fosila analizată este un femur aproape complet, găsit la situl Azmaka din Bulgaria, acolo unde anterior fusese descoperit și un dinte atribuit lui Graecopithecus. Până acum, această specie era cunoscută din foarte puține resturi: o mandibulă găsită în Grecia în 1944 și un premolar descoperit în Bulgaria în 2012. Noul os de coapsă oferă, pentru prima dată, indicii despre locomoția acestui animal.

Potrivit cercetătorilor, femurul aparținea probabil unei femele adulte de talia unui cimpanzeu mic, cu o greutate estimată la circa 24 de kilograme. Ceea ce contează însă cel mai mult nu este dimensiunea, ci forma osului. Autorii spun că zona gâtului femural este relativ lungă și orientată într-un mod care amintește de mersul pe două picioare. De asemenea, punctele de inserție pentru mușchii fesieri și grosimea stratului exterior al osului sugerează solicitări compatibile cu deplasarea verticală.

Vezi și:

Primul român mușcat de peștele-iepure în Grecia. Cum arată rana și ce spune după incident: „Îl văd cum sare ca ars”

Totuși, fosila nu spune că acest animal mergea exact ca omul modern. Dimpotrivă, studiul subliniază că osul păstrează și trăsături întâlnite la patrupede. Asta i-a făcut pe autori să vorbească despre o poziție de tranziție între marile maimuțe africane și homininii care mergeau regulat biped. Cu alte cuvinte, Graecopithecus ar fi putut merge uneori pe două picioare, dar nu exclusiv.

O comparație între femurul fosil găsit la Azmaka, în Bulgaria, ilustrat în stânga, femurul celebrului fosil Lucy (Australopithecus afarensis), în centru, și un femur de cimpanzeu. Regiunea gâtului femural este evidențiată cu roșu, arătând o lungime mai mare și o orientare mai ascendentă la Graecopithecus și Australopithecus. (Spassov și colab., Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments, 2026)

De ce ideea este atât de controversată

Miza reală a descoperirii nu este doar mersul biped, ci locul în care ar fi putut apărea această adaptare. Echipa de cercetare susține că regiunea Azmaka era, în Miocenul târziu, o savană rar împădurită, un mediu care ar fi putut favoriza apariția mersului vertical, pe măsură ce peisajele împădurite lăsau loc pajiștilor. Autorii merg chiar mai departe și spun că schimbările climatice din estul Mediteranei și vestul Asiei, între aproximativ 8 și 6 milioane de ani în urmă, ar fi putut facilita deplasarea unor mamifere din Eurasia spre Africa.

Aici apare însă și cea mai mare rezervă a comunității științifice. Fosilele sunt foarte puține, iar mulți cercetători consideră că nu există încă suficiente dovezi pentru a muta începuturile liniei umane din Africa în Balcani. Criticii au spus încă din 2017 că un posibil strămoș al homininilor moderni plasat într-o zonă relativ izolată din sudul Europei ridică mari probleme geografice și evolutive. Tocmai de aceea, noul studiu nu închide dezbaterea, ci o redeschide.

Diverse imagini ale femurului descoperit la situl arheologic Azmaka din Bulgaria. Imaginile f și g arată zonele de inserție musculară. Imaginile h–k includ, în ordine, scanări ale femurului FM3549AZM6, ale unui Homo sapiens dintr-un mormânt roman modern, ale micii maimuțe din Lumea Veche Mesopithecus și ale unui cimpanzeu. (Spassov și colab., Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments, 2026)

Dincolo de controversă, descoperirea are un merit incontestabil: arată cât de fragilă poate fi povestea originilor noastre în fața unei singure fosile importante. Un os vechi de 7,2 milioane de ani nu rescrie de unul singur istoria omenirii, dar poate obliga știința să privească din nou harta și să accepte că începuturile mersului biped ar fi putut fi mai complicate decât credeam.

Câte animale și păsări ai voie să crești în gospodărie. Regulile pe care trebuie să le respecte proprietarii de la oraș și de la sat