Metodă nouă de înșelăciune la telefon în România: ești sunat „de la Poliție” și ți se cer confirmări

Înșelătoriile online și telefonice au intrat într-o etapă în care „scenariul” e la fel de important ca tehnologia. În ultimele săptămâni, tot mai mulți români descriu o schemă care începe cu un apel aparent oficial, în care un bărbat se prezintă drept reprezentant al Poliției și vorbește cu siguranța cuiva care „știe dosarul”. Ținta nu este doar panica, ci obținerea de confirmări și, ulterior, acces la date personale sau chiar la bani.

Povestirile arată un tipar clasic de manipulare: escrocii se folosesc de detalii concrete (adrese, instituții, termeni „tehnici”), vorbesc rapid și te împing să reacționezi emoțional. În momentul în care victima începe să pună întrebări precise sau spune că înregistrează discuția, apelul se încheie brusc.

Cum funcționează apelul „de la Poliție” și de ce prinde

Într-un exemplu relatat pe Facebook, o tânără spune că a fost sunată de un număr necunoscut, iar un bărbat s-a prezentat ca reprezentant al Poliției. A construit o poveste despre un „dosar de fraudă” legat de un fost angajat din sistemul bancar, care ar fi avut acces la datele clienților. În scenariu, persoana apelată era implicată fără să știe într-o cerere de credit, „cu semnătura ei”, ceea ce creează instant sentimentul de urgență și frică.

După ce a „turuit” explicația, escrocul s-a oprit și a întrebat dacă totul este înțeles „până aici” — o tehnică prin care încearcă să obțină confirmări și să pregătească pasul următor (de obicei: verificări de date, „confirmări”, instalarea unei aplicații, acces la conturi sau transferuri). Când tânăra i-a cerut numele clar ca să îl noteze și l-a informat că discuția este înregistrată, apelantul a închis imediat. Detaliul e important: un impostor evită orice urmă verificabilă.

De la apeluri din străinătate la SMS-uri cu „lockerul” pentru colet

În paralel cu apelurile „oficiale”, un alt tipar frecvent descris de oameni este bombardarea cu apeluri din străinătate. O persoană spune că, timp de o săptămână, a blocat constant numere care o sunau, multe de peste hotare. La primul apel a răspuns „din greșeală”, apoi a respins și a blocat restul, suspectând o schemă. Chiar și lipsa de claritate a convorbirii (semnal prost, sunet întrerupt) poate fi folosită ca tactică, pentru a te ține în apel și a te face să „cooperzi”.

În aceeași discuție apar și exemple de phishing prin SMS, inclusiv mesaje care te îndeamnă să alegi un locker pentru livrarea unui colet. Linkul duce la o pagină care seamănă cu cea a unei firme de curierat, însă orice buton ai apăsa te împinge către aceeași etapă: introducerea datelor personale. Scopul este să cedezi informații (nume, telefon, adresă, uneori date bancare), într-un context care pare banal și urgent.

De unde au escrocii datele și de ce fenomenul se mută pe social media

Întrebarea care revine obsesiv în astfel de cazuri este: de unde au escrocii numele complet și numărul de telefon? Explicațiile pot varia, dar cele mai plauzibile surse sunt breșe de securitate, baze de date compromise, liste colectate din diverse servicii sau informații publice agregate. În momentul în care atacatorul are două-trei date corecte despre tine, povestea devine „credibilă” și poate declanșa reacția de panică.

Tendința este confirmată și de datele prezentate în cel mai recent raport Revolut, lansat la București pe 26 februarie 2026: fraudele sunt tot mai prezente în aplicațiile de mesagerie privată și pe rețelele sociale. La nivel global, platformele Meta ar fi generat 44% dintre escrocheriile raportate către Revolut în 2025, iar Telegram ar fi avut o creștere accelerată. Raportul menționează și o creștere puternică a fraudelor care pornesc de pe TikTok, în timp ce, în România, o parte importantă dintre cazurile raportate au fost asociate cu Facebook și cu Telegram.

Ce poți face imediat dacă primești un apel suspect

Primul pas este simplu și eficient: întrerupe scenariul. Dacă cineva se prezintă „de la Poliție”, „de la bancă” sau „dintr-o instituție”, nu continua discuția pe numărul de pe ecran. Închide și sună tu înapoi la un număr oficial (de pe site-ul instituției) sau mergi direct la o unitate, dacă e cazul. În momentul în care escrocul pierde controlul conversației, schema se rupe.

Al doilea pas este să nu oferi niciodată „confirmări” de date personale ori bancare în urma unui apel neașteptat și să nu accesezi linkuri primite prin SMS sau mesaje private înainte să verifici atent domeniul. Dacă ai interacționat deja, salvează dovezile (capturi, mesaje, numere, linkuri) și contactează rapid banca pentru blocarea cardului și contestarea tranzacțiilor, apoi depune plângere la Poliție. Primele ore contează: cu cât reacția este mai rapidă, cu atât cresc șansele de limitare a prejudiciului și de urmărire a urmelor digitale.

Hummerul electric mai mic pe care GM nu vrea încă să-l producă: rival de Bronco și Wrangler, dar cu drone pentru off-road