La cât poate ajunge benzina în România, dacă barilul de petrol atinge 125 de dolari. Ce ne așteaptă în următoarea perioadă

Piețele energetice internaționale traversează o perioadă de volatilitate accentuată, iar evoluțiile de pe piața petrolului pot avea efecte directe asupra prețurilor la carburanți. Fluctuațiile rapide ale cotațiilor la țiței îi pun pe analiști în gardă, iar scenariile analizate arată că o creștere puternică a barilului ar putea avea consecințe serioase pentru economia României și pentru buzunarele șoferilor.

Evoluții imprevizibile pe piața petrolului

În ultimele zile, piețele globale au oferit un exemplu clar de volatilitate. Luni, cotațiile petrolului au urcat până aproape de 120 de dolari pe baril, însă marți dimineață prețul a coborât spre 90 de dolari, după declarațiile optimiste ale președintelui american referitoare la evoluția războiului.

Această oscilație rapidă a fost remarcată și de specialiști. Potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames, fluctuațiile de acest tip ar putea continua în perioada următoare.

„Această evoluţie de tip dinţi de fierăstrău, cu creşteri şi scăderi ale cotaţiilor probabil va caracteriza următoarea perioadă, în funcţie de efectele războiului din Orientul Mijlociu”, afirmă experții.

Situația este amplificată de tensiunile geopolitice și de amenințările privind blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială prin care circulă aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global. În acest context, orice perturbare a fluxurilor de aprovizionare poate declanșa reacții puternice pe piețele financiare.

Vezi și:

Vreme extremă în România. Caniculă și furtuni în aceeași zi. Județele vizate de codul galben

Cum influențează petrolul prețul carburanților

Analiza arată că prețul final al benzinei și motorinei nu depinde doar de cotația petrolului. În calcul intră și costurile de rafinare, cursul valutar, dar mai ales taxele percepute de stat.

Într-un scenariu în care barilul de petrol se situează la 77 de dolari, iar cursul valutar rămâne stabil la 4,38 lei pentru un dolar, costul de bază al unui litru de combustibil ar fi de aproximativ 3,50 lei.

La această sumă se adaugă accizele fixe – 3,06 lei pentru benzină și 2,80 lei pentru motorină – iar după aplicarea TVA-ului de 21%, prețurile finale la pompă ajung la aproximativ 7,94 lei pentru benzină și 7,88 lei pentru motorină.

Vezi și:

Topul salariilor pe județe. Unde se câștigă cel mai bine în 2026

Radiografia Dacia asupra dezastrului economic din România. „Toată țara este deprimată”, cât de gravă este incertitudinea programului Rabla

Acest model reflectă situația de dinaintea escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Scenariul cu petrolul la 100 de dolari

Experții au analizat și o variantă în care cotația petrolului crește până la pragul psihologic de 100 de dolari pe baril.

„Primul scenariu de criză simulează o creştere a barilului până la pragul psihologic de 100 de dolari. În acest caz, preţul materiei prime şi costurile de rafinare şi distribuţie cresc direct proporţional. Taxele aplicate procentual, cum este TVA-ul, amplifică automat scumpirea”, arată analiza Frames.

Conform calculelor prezentate în document, această evoluție ar avea un impact direct asupra șoferilor. În acest caz, prețul benzinei ar putea urca până la 9,20 lei pe litru, iar motorina ar ajunge la aproximativ 9,15 lei pe litru.

Scenariul de „Cod Roșu” pentru economie

Cea mai pesimistă variantă analizată de specialiști ia în calcul o criză energetică majoră, în care petrolul ar ajunge la 125 de dolari pe baril.

„Aici intrăm într-o zonă de Cod Roşu pentru întreaga economie. Calculele arată că benzina ar sparge bariera de 10 lei, ajungând la 10,58 lei per litru, în timp ce motorina ar costa 10,52 lei”, a transmis compania Frames.

O asemenea evoluție nu ar afecta doar șoferii, ci întreaga economie. Creșterea prețului motorinei ar avea efecte imediate asupra transportatorilor, care ar fi nevoiți să majoreze tarifele pentru a acoperi costurile.

În consecință, scumpirile s-ar transmite rapid în prețurile produselor de pe rafturi.

„Alimentele de bază, materialele de construcţii şi bunurile de larg consum se vor scumpi inevitabil. În paralel, presiunea inflaţionistă va eroda şi mai mult puterea de cumpărare a populaţiei, în timp ce companiile vor fi forţate să îşi reducă marjele de profit sau să stopeze angajările. Este un cerc vicios în care un singur şoc extern pe piaţa energiei ajunge să taxeze fiecare consumator în parte”, se arată în comunicat.

Ce soluții ar putea avea statul

În analiza Frames sunt menționate și câteva metode prin care autoritățile ar putea încerca să reducă impactul unei scumpiri majore.

„Pentru a absorbi un şoc extern masiv, statul poate decide o reducere temporară a accizelor percepute pentru benzină şi motorină. O altă măsură fiscală aplicabilă este scăderea cotei de TVA specifice acestui sector. Aceste decizii taie instantaneu din preţul afişat la staţiile de alimentare şi oferă o gură de oxigen transportatorilor”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

O altă variantă ar fi compensarea directă a prețului, printr-un acord între guvern și marile lanțuri de benzinării, astfel încât reducerea aplicată la pompă să fie susținută atât din bugetul statului, cât și din marjele companiilor petroliere.

Totuși, aceste măsuri nu sunt lipsite de riscuri.

Riscurile intervenției statului

Specialiștii avertizează că reducerea taxelor sau compensarea prețurilor ar putea avea efecte asupra bugetului public.

„Guvernul va avea rapid dificultăţi majore în a finanţa sistemul de sănătate, pensiile sau marile proiecte de infrastructură aflate în derulare. Totodată, o compensare directă a preţului din bani publici creşte imediat deficitul bugetar, forţând statul să facă împrumuturi externe cu dobânzi mult mai mari”, afirmă analiștii Frames.

De asemenea, o plafonare strictă a prețului impusă politic ar putea avea consecințe grave asupra pieței.

„Dacă statul obligă benzinăriile să vândă carburantul în pierdere, companiile vor alege pur şi simplu să închidă staţiile. Acest fenomen duce la raţionalizarea imediată a combustibilului şi la apariţia pieţei negre”, spune Negrescu.

Din acest motiv, orice intervenție trebuie calculată cu atenție, astfel încât să existe un echilibru între protejarea consumatorilor și stabilitatea economică pe termen lung.

Analiza Frames este realizată pe baza datelor publice privind evoluția petrolului, nivelul taxelor din România și prognozele pieței, iar scenariile prezentate au caracter orientativ.

De ce este Andy Burnham, „Regele Nordului”, favorit în cursa pentru viitorul prim-ministru al Marii Britanii. Keir Starmer îşi anunţă demisia