Jumătate dintre români nu ar putea să-și plătească cheltuielile mai mult de o lună dacă și-ar pierde venitul. Ce arată un nou studiu

Aproape jumătate dintre români s-ar confrunta rapid cu probleme financiare dacă și-ar pierde principala sursă de venit. Fără salariu sau alte încasări constante, economiile disponibile nu le-ar permite să-și acopere cheltuielile pentru mai mult de o lună, arată rezultatele unui nou studiu publicat joi, 10 septembrie 2026.

Cercetarea a fost realizată de Cult Market Research pentru BCR și scoate în evidență nu doar vulnerabilitatea financiară a multor gospodării, ci și diferența dintre cât de bine cred românii că se pricep la bani și nivelul real al cunoștințelor lor financiare. Studiul a fost realizat online, pe un eșantion de 500 de respondenți din mediul urban, cu o marjă de eroare de ±4,3%.

Aproape jumătate dintre români ar rezista cel mult o lună fără venit

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării privește economiile pentru situații de urgență. Aproape jumătate dintre participanți spun că nu și-ar putea acoperi cheltuielile pentru mai mult de o lună dacă și-ar pierde principala sursă de venit.

Datele sunt cu atât mai relevante într-o perioadă în care costurile de zi cu zi ocupă o parte importantă din bugetele gospodăriilor. Date publicate separat în această lună arată că, în România, peste jumătate din veniturile gospodăriilor se duc pe nevoi de bază precum alimentele, locuința și transportul.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Situația rezervelor financiare este confirmată și de cel mai recent Eurobarometru privind educația financiară, invocat în prezentarea studiului BCR. Un român din patru nu are deloc economii pentru situații neprevăzute, comparativ cu aproximativ unul din șase la nivelul Uniunii Europene.

Diferența devine și mai mare în cazul celor care au reușit să construiască o rezervă financiară consistentă. Doar aproximativ unul din șapte români dispune de economii suficiente pentru șase luni sau mai mult, față de aproximativ unul din trei europeni.

Românii cred că se pricep la bani mai bine decât arată testele

Studiul scoate la iveală și o diferență importantă între percepție și realitate. Aproximativ 40% dintre respondenți consideră că au cunoștințe ridicate sau foarte ridicate despre bani și economie. Atunci când au fost însă puși în fața unui test, rezultatele au fost diferite.

Testul a cuprins 12 întrebări și a fost construit după metodologia Flash Eurobarometrului privind competențele financiare. Scorul mediu a fost de 7,53 răspunsuri corecte, echivalentul unei note de aproximativ 6,28 din 10. Doar unul din cinci participanți a răspuns corect la cel puțin zece dintre cele 12 întrebări.

Printre noțiunile care le dau bătăi de cap românilor se află relația dintre dobânzi și prețul obligațiunilor, dar și efectul inflației asupra puterii de cumpărare. În schimb, respondenții au rezultate mult mai bune atunci când sunt întrebați despre situații întâlnite mai des în viața de zi cu zi.

De exemplu, 82% știu cum ar trebui să reacționeze în cazul unei tentative de fraudă online, 85% înțeleg efectul creșterii euro asupra prețurilor, iar 77% cunosc modul în care inflația poate afecta economiile.

Românii sunt mai atenți la cheltuieli decât media europeană

Există însă și rezultate pozitive. Studiul arată că românii manifestă prudență atunci când trebuie să ia anumite decizii financiare.

Astfel, 63% dintre respondenți spun că se gândesc dacă își permit un produs înainte să îl cumpere, comparativ cu o medie europeană de 51%. În plus, 57% dintre români își monitorizează cheltuielile, față de 49% la nivelul UE.

O diferență și mai mare apare atunci când vine vorba despre planurile pentru viitor. Aproximativ 47% dintre participanții români spun că își stabilesc obiective financiare pe termen lung, în timp ce media europeană indicată în studiu este de numai 21%.

Cu toate acestea, disciplina în gestionarea banilor nu înseamnă automat și existența unor economii suficiente. Veniturile și nivelul cheltuielilor influențează direct capacitatea unei familii de a construi un fond pentru situații neprevăzute.

Un alt sondaj publicat în august 2026 arăta, de exemplu, că mai puțin de jumătate dintre respondenți reușesc să economisească în fiecare lună sau în majoritatea lunilor. Dintre cei care economisesc, 46% pun deoparte cel mult 500 de lei într-o lună obișnuită.

61% nu au încredere că vor avea suficienți bani la pensie

Nesiguranța financiară nu privește doar situațiile neprevăzute din prezent. Datele Eurobarometrului citate odată cu studiul arată că 61% dintre români au puțină încredere sau deloc că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil la pensie.

Interesant este și modul în care oamenii încearcă să afle mai multe despre bani și economie. Televiziunea rămâne principala sursă de informare financiară, indicată de 46% dintre respondenți. Urmează băncile și alte instituții financiare, cu 33%, și site-urile instituțiilor publice, precum BNR, Ministerul Finanțelor sau ASF, cu 28%.

Inteligența artificială începe, de asemenea, să joace un rol în acest domeniu. 19% dintre românii participanți la studiu spun că s-au informat despre economie și finanțe prin ChatGPT. Procentul este mai mare decât în cazul TikTok, indicat de 14%, și decât al cursurilor sau programelor de educație financiară, menționate de 13% dintre respondenți.

Rezultatele cercetării arată astfel un paradox: românii sunt atenți la cheltuieli și mulți încearcă să-și planifice finanțele, însă o parte importantă nu dispune de o plasă de siguranță suficientă. Pentru aproape jumătate dintre cei chestionați, pierderea principalei surse de venit ar putea însemna că, după numai o lună, economiile nu ar mai fi suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente.

Veniturile anualizate ale OpenAI sunt cu 20 de miliarde de dolari sub cifra vehiculată anterior. De unde vine diferența uriașă