INTERVIU | Românul care transformă întâlnirile întâmplătoare în bani: ideea care poate schimba networkingul

Într-o perioadă în care cei mai mulți oameni stau unii lângă alții, dar rămân separați de ecrane, un tânăr antreprenor din Bacău a încercat să schimbe exact acest reflex. Nu printr-o nouă aplicație de socializare, nici printr-o platformă de dating, ci printr-un instrument care pune în centru o idee mult mai pragmatică: dacă tot ești în același loc cu cineva relevant, de ce să nu transformi întâlnirea într-o oportunitate concretă de colaborare?

Așa a apărut Minglr, o aplicație bazată pe geolocație care îi ajută pe utilizatori să descopere cine se află în apropiere și să înceapă direct o conversație, fără filtre inutile și fără sistem de „matching”. În locul unui schimb superficial de mesaje, promisiunea este una simplă și foarte actuală: conexiuni rapide, față în față, care pot duce la proiecte, parteneriate și venituri. În doar câteva luni de la lansare, platforma a atras utilizatori interesați mai ales de networking profesional, dar și turiști străini, semn că ideea începe să prindă dincolo de un singur oraș sau de o singură nișă.

În interviul de mai jos, fondatorul Minglr, Călin Spiridon, vorbește deschis pentru Playtech despre cum a construit aplicația, de ce a ales să elimine complet mecanismul de „match”, ce înseamnă siguranța într-un produs care folosește proximitatea și cum arată, în practică, momentul în care o conversație pornită într-un aeroport sau la o conferință se poate transforma într-un parteneriat real. Este o discuție despre tehnologie, instinct antreprenorial și, mai ales, despre felul în care oamenii pot folosi mai bine contextul în care se află deja.

Calin Spiridon, fondator Minglr

Ozana Mazilu (Playtech): Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că oamenii stau unul lângă altul, dar nu mai vorbesc, și că asta poate fi transformat într-o oportunitate reală?

Călin Spiridon: Nu a fost un moment singular, ci o observație repetată. În cafenele, la conferințe sau în aeroporturi vedeam oameni stând la câțiva metri distanță, dar fiecare în telefonul lui. Atunci mi-am dat seama că proximitatea fizică nu mai generează automat interacțiune și că există o oportunitate de a crea un ‘ice breaker’ digital care să faciliteze prima conversație.

Vezi și:

Un român din trei nu știe cum s-ar descurca dacă și-ar pierde locul de muncă. Ce arată un nou studiu

Ozana Mazilu (Playtech): De ce ai ales să construiești Minglr ca aplicație „non-dating”? Ce ai vrut să fie diferit față de aplicațiile care pornesc de la flirt sau „match”?

Călin Spiridon: Am ales să construim Minglr ca aplicație non-dating pentru că am observat o nevoie reală care nu era acoperită: oamenii au multe contexte în care sunt fizic aproape și pot apărea oportunități de business, dar nu există un instrument simplu care să faciliteze aceste conexiuni.

Majoritatea aplicațiilor bazate pe proximitate pornesc de la ideea de flirt sau match, în timp ce Minglr este gândită ca un spațiu de networking spontan, unde poți descoperi profesioniști, antreprenori sau potențiali parteneri chiar acolo unde te afli – la o conferință, într-un aeroport sau la o cafea.

Unicitatea vine tocmai din această poziționare: nu trebuie să „potrivești” pe cineva, ci poți iniția direct o conversație dacă vezi o oportunitate reală. Practic, Minglr transformă proximitatea fizică într-un context de colaborare, nu într-un context de dating.

Ozana Mazilu (Playtech): Ai renunțat complet la sistemul de matching. Ce câștigi prin această alegere și ce riști, în același timp, din perspectiva utilizatorului?

Călin Spiridon: Renunțarea la sistemul de matching a fost o decizie intenționată, pentru că am vrut să reducem fricțiunea din procesul de conectare. În viața reală nu există matching – dacă vrei să vorbești cu cineva, inițiezi o conversație. Am încercat să replicăm acest comportament în mediul digital.

Câștigul principal este viteza și naturalețea interacțiunii. Dacă vezi o persoană relevantă pentru tine – un antreprenor, un specialist sau un potențial partener – poți începe imediat dialogul, iar asta crește șansele ca o interacțiune spontană să devină o oportunitate de business.

Riscul este că unii utilizatori sunt obișnuiți cu filtrul de validare pe care îl oferă matching-ul și pot percepe interacțiunea directă ca fiind mai expusă. De aceea, am pus accent pe profiluri construite în jurul intereselor reale și pe sisteme de moderare și siguranță, inclusiv AI pentru poze, astfel încât conversațiile să rămână relevante și sigure.

Practic, am schimbat paradigma: în loc de validare prealabilă, oferim context și transparență, iar utilizatorul decide cu cine vrea să interacționeze.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum funcționează, concret, geolocația în Minglr: ce vede utilizatorul în jur și cum eviți expunerea prea mare a locației exacte?

Călin Spiridon: Tocmai pentru că ne dorim siguranța și intimitatea lor, în Minglr folosim geolocația ca facilitator de conversații reale, nu ca hartă de urmărire a oamenilor.

Mai exact, pe harta din aplicație arătăm doar locația userului ca să avem un punct de verificare ca e corectă locația, însă, utilizatorul nu vede puncte exacte pe hartă și nu poate identifica adresa sau poziția precisă a cuiva. Afișăm userii de la cel mai apropiat la cel mai îndepărtat în partea de jos a hărții sub forma unor “carduri”. Nu afișăm coordonate, nu afișăm trasee, nu afișăm locație în timp real la nivel granular.

Tehnic, sistemul folosește o aproximare a poziției (location fuzzing + clustering), astfel încât poziția exactă este niciodată expusă altor utilizatori. Serverul procesează proximitatea, dar interfața arată doar prezența relativă.

În plus:

– Utilizatorul poate opri oricând geolocația

– Locația este activă doar când aplicația este folosită

– Nu există istoric public al locațiilor

– Nu există hartă publică unde cineva poate fi „urmărit”

Noi nu arătăm „unde este cineva”. Arătăm doar că „există cineva aproape cu care poți vorbi”.

Minglr profil aplicatie

Ozana Mazilu (Playtech): Care este promisiunea produsului, spusă simplu, într-o propoziție: ce îți dă Minglr în plus față de orice altă aplicație de socializare sau networking?

Călin Spiridon: Minglr transformă proximitatea fizică într-un canal instant de networking și oportunități de business.

Ozana Mazilu (Playtech): Ai lucrat doi ani și jumătate la aplicație. Care a fost cel mai dificil pas: să validezi ideea, să construiești tehnologia sau să atragi primii utilizatori?

Călin Spiridon: Tehnologia a fost complexă, validarea a fost un proces continuu… și cred că va fi mereu. Asta e cea mai constantă și cea mai mare provocare. Pentru un startup din aceasta zonă, este esențial să pivotezi în anumite direcții.

Pentru că Minglr nu este un produs „copy-paste”. Nu e încă o aplicație de dating, nu e încă un social media clasic. Este o categorie nouă — conversații bazate pe proximitate, fără expunere publică. Iar când creezi o categorie nouă, cea mai mare provocare nu este conversia. Este conștientizarea.

Oamenii trebuie mai întâi să înțeleagă ce este produsul, de ce există și în ce situații îl folosesc. Abia apoi îl descarcă. De aceea avem multe cazuri care se duc în zona de socializare. Asta înseamnă educație de piață. Și educația de piață este mai grea decât marketingul clasic. În paralel, partea de leadership a fost esențială. Când construiești ceva nou, nu ai benchmark-uri clare, nu ai un manual. Iei decizii în incertitudine. Ajustezi constant.

Pentru mine a fost foarte important să ofer o viziune comună echipei: de ce facem asta?, ce schimbăm în modul în care oamenii interacționează? Și mă bucur enorm că am avut o echipă receptivă, matură, care a înțeles că schimbările nu înseamnă instabilitate, ci evoluție.

Tehnologia o poți construi. Userii îi poți atrage în timp. Dar să ții echipa unită în jurul unei viziuni pe termen lung — asta este adevărata provocare într-un startup.

Ozana Mazilu (Playtech): Modelul de dezvoltare a inclus un tip de „share equity” pentru dezvoltatori, ca aport în natură. De ce ai ales formula asta și ce ai învățat din ea?

Călin Spiridon: Am ales varianta de share equity pentru că am vrut să construim Minglr ca o navă, nu ca un contract. Într-un startup, mai ales la început, nu ai resurse infinite. Dar ai viziune.

Și cred foarte mult că atunci când construiești ceva nou, oamenii nu trebuie să fie doar participanti, ci co-proprietari ai visului. Le-am spus de la început: suntem pe aceeași navă. Câștigăm toți sau ne înecăm împreună. Share equity-ul nu a fost doar o soluție financiară. A fost o declarație de încredere și un test de credință în proiect.

Ce am învățat? Că oamenii cu adevărat valoroși nu caută doar salariu. Caută sens. Caută impact. Caută construcție pe termen lung. Si da, evident, intr-un anumit punct si renumeratia pe masura. Faptul că echipa a acceptat acest model mi-a confirmat că am lângă mine oameni care cred în proiect, nu doar în task-uri. Și mai e ceva important: când cineva are equity, nivelul de responsabilitate se schimbă. Nu mai scrii cod pentru un client. Construiești pentru tine.

Pentru mine, asta a fost una dintre cele mai bune decizii. Pentru că a creat aliniere reală, nu doar colaborare. Si sunt foarte recunoscator pentru deschiderea lor.

Minglr aplicatie

Ozana Mazilu (Playtech): În primele 5 luni, utilizarea s-a împărțit 60% pe colaborări profesionale și 40% pe socializare. Cum ai ajuns la această măsurare și ce te-a surprins cel mai mult?

Călin Spiridon: Raportul 60% colaborări profesionale și 40% socializare a rezultat din analiza combinată a datelor din aplicație și a feedbackului utilizatorilor. Ne-am uitat la modul în care utilizatorii își completează profilurile, si la interesele declarate.

De exemplu, am primit feedback de la apropiații noștri că o mare parte dintre interacțiuni pornesc de la descrieri profesionale, proiecte sau propuneri de colaborare, ceea ce ne-a indicat clar componenta de business. În paralel, există și conversații orientate spre socializare sau interese comune, dar acestea sunt ușor mai puțin dominante.

Ce ne-a surprins cel mai mult a fost viteza cu care utilizatorii au început să folosească aplicația în scop profesional. Inițial ne așteptam la un echilibru mai mare sau chiar la o pondere mai mare a socializării, însă realitatea a arătat că oamenii caută activ oportunități și contexte de networking în viața de zi cu zi.

Ozana Mazilu (Playtech): Dă-mi un exemplu real, din utilizarea de până acum, în care o conversație începută în Minglr s-a transformat în bani, proiect sau parteneriat concret.

Călin Spiridon: O utilizatoare Minglr, director de HR într-o companie din zona tech, era activă pe modul Network. A fost abordată de un programator care își dorea o schimbare de direcție profesională. Nu era un CV trimis pe LinkedIn. Nu era o aplicație formală. Era o conversație contextuală, pornită din proximitate și interes comun. Au discutat, iar în câteva săptămâni, conversația s-a transformat într-o schimbare reală de job pentru el.

Pentru mine, exemplul acesta este esențial din două motive:

1. Arată că proximitatea accelerează încrederea.
2. Arată că Minglr poate genera valoare economică reală, nu doar interacțiune socială.

Nu este doar o aplicație unde vorbești cu cineva. Este o platformă care poate scurta distanța dintre oportunitate și om. Și acesta cred ca este doar începutul.

Ozana Mazilu (Playtech): Exemplul din aeroport e foarte clar: antreprenor tech, specialist AI, expert marketing, proprietar de magazin online. În ce locuri funcționează cel mai bine Minglr în România: aeroport, cafenele, conferințe, coworking, cartiere?

Călin Spiridon: Din ce am observat în primele luni, Minglr funcționează cel mai bine în contexte în care oamenii sunt deja deschiși la interacțiune, dar nu au neapărat un motiv clar să înceapă o conversație.

Conferințele și evenimentele de business sunt probabil mediul cel mai natural, pentru că participanții vin tocmai pentru idei și conexiuni, iar sesiunile de networking sunt considerate esențiale pentru a stabili parteneriate sau colaborări.

La fel de bine funcționează în spațiile de coworking, unde comunitățile sunt construite în jurul ideii de colaborare și schimb de contacte, iar mediul favorizează apariția relațiilor profesionale spontane.

Aeroporturile sunt un context interesant pentru că adună oameni relevanți, cu timp liber și deschidere către conversații. Cafenelele și cartierele urbane vin mai mult pe componenta socială sau de freelanceri, unde interacțiunile pot începe relaxat și pot evolua ulterior spre colaborări.

Ozana Mazilu (Playtech): Spui că profilul se construiește pe interese reale: profesie, experiență, ce tip de conexiuni cauți. Cum eviți ca oamenii să-și facă profiluri „de PR” și să nu mai fie autentici?

Călin Spiridon: Nu încercăm să eliminăm complet partea de prezentare personală – este normal ca oamenii să își construiască profilul într-un mod profesional. În schimb, designul Minglr încurajează autenticitatea prin context și interacțiune directă. In plus, oferim posibilitate sa iti construiesti profilul in fuctie de optiunea aleasa: mingle, network sau travel.

Pentru că aplicația funcționează în proximitate și conversațiile pot începe imediat, diferența dintre un profil „de PR” și unul autentic se vede rapid în dialog. Practic, interacțiunea reală devine mecanismul natural de validare.

În plus, profilul este construit pe elemente simple și relevante – profesie, interese, experiență și tip de conexiuni căutate – fără spațiu pentru prezentări excesiv de elaborate. Asta reduce tentația de a crea o imagine artificială și pune accentul pe claritate și relevanță.

Am observat că atunci când contextul este unul real, cum ar fi o conferință sau un coworking, oamenii tind să fie mai direcți și mai autentici, pentru că scopul principal este conversația și oportunitatea, nu impresia.

Ozana Mazilu (Playtech): Pentru siguranță folosești AI de la Amazon pentru a bloca imagini și texte indecente sau ilegale. Care e cea mai mare provocare aici: spam-ul, conturile false sau „zonele gri” de conținut?

Călin Spiridon: Conținutul evident ilegal sau indecent este, paradoxal, cel mai ușor de gestionat, pentru că modelele AI sunt antrenate să îl identifice cu o acuratețe ridicată. Provocarea reală apare în zonele gri – conținutul care nu încalcă clar regulile, dar poate deveni deranjant, agresiv comercial sau nepotrivit pentru context. Ce am reusit sa facem este sa blocam crearea mai multor conturi de pe acelasi telefon. Si asa evitam mult riscul de conturi false.

Într-o aplicație ca Minglr, unde interacțiunea este directă și spontană, granița dintre networking legitim și spam sau auto-promovare excesivă poate fi subtilă. De aceea, moderarea nu este doar o problemă de filtrare automată, ci și de context și comportament.

AI-ul ne ajută să detectăm imagini  problematice, dar lucrăm și cu mecanisme complementare, precum raportarea utilizatorilor și monitorizarea tiparelor de comportament. In viitor, o sa introducem si zona de monitorizare de text. De exemplu, un mesaj de prezentare profesională poate deveni spam dacă este repetat masiv sau dacă nu este relevant pentru interlocutor. Aici intervine complexitatea: nu mai vorbim doar despre conținut, ci despre tipare de comportament și relevanță.

AI-ul furnizat de Amazon ne ajută să filtrăm conținutul problematic la nivel de imagine, însă cea mai mare provocare este calibrarea moderării prin text. Ce am facut in plus, este sa construit un model automat în backend unde monitorizăm de câte ori este raportat sau blocat un user – și aici ne bazăm pe userii care ne semnalizează prin “block” aceste comportamente.

Minglr aplicatie

Ozana Mazilu (Playtech): Funcția CodeLink creează comunități private pe bază de cod pentru evenimente și companii. Cine e clientul ideal pentru CodeLink și cum îl convingi să adopte soluția?

Călin Spiridon: Clientul ideal pentru CodeLink este orice organizație care creează contexte de networking și vrea să transforme interacțiunile dintre participanți în relații reale și măsurabile. În primul rând vorbim despre organizatori de conferințe, evenimente de business și comunități profesionale, dar și despre companii care au ecosisteme interne sau parteneriale – de exemplu huburi de coworking, acceleratoare sau organizații cu rețele extinse de clienți și colaboratori.

Problema pe care o rezolvă CodeLink este fragmentarea conexiunilor. La majoritatea evenimentelor, oamenii fac schimb de cărți de vizită, se adaugă pe LinkedIn sau intră în grupuri temporare care devin rapid inactive. CodeLink creează un spațiu dedicat și contextual, unde participanții pot vedea cine este prezent, pot începe conversații relevante și pot continua networking-ul dincolo de momentul evenimentului.

Adopția vine natural atunci când organizatorii înțeleg că networking-ul nu mai este doar un „beneficiu soft”, ci o componentă esențială a experienței. CodeLink le oferă un instrument simplu prin care cresc valoarea percepută a evenimentului și facilitează conexiuni reale între participanți, fără complexitatea unei aplicații dedicate dezvoltate de la zero.

Ozana Mazilu (Playtech): 20% dintre utilizatori sunt turiști străini, mai ales din Portugalia, Danemarca și Olanda. De ce crezi că prinde la ei și ce feedback ți-a schimbat deja planurile?

Călin Spiridon: Majoritatea au descoperit Minglr în contexte precum Web Summit, unde l-am prezentat ca un facilitator de conversații reale între oameni aflați în același oraș sau la același eveniment.

Ce am observat foarte clar este că nu doar au descărcat aplicația, ci au invitat și alți prieteni. Am văzut creșteri locale de utilizatori fără campanii plătite, ceea ce ne-a confirmat că există un potențial real de word of mouth.

De ce cred că prinde la ei? Pentru că turiștii și participanții la evenimente internaționale sunt deja deschiși la conversații. Ei caută conexiuni rapide, relevante, fără fricțiunea socială clasică. Iar Minglr rezolvă exact acel moment: „Sunt într-un oraș nou. Cine mai este aici?”

Ozana Mazilu (Playtech): Planul tău e să treci puternic pe B2B și să te extinzi în marile orașe din Europa. Care sunt cele 3 riscuri cele mai mari pentru extindere și ce ai nevoie să fie „solid” înainte să apeși accelerația?

Călin Spiridon: Înainte să accelerăm B2B, vrem să consolidăm foarte bine zona P2P – People to People. De ce? Pentru că B2B adoptă mai ușor un produs care are deja awareness și utilizare organică în piață. Companiile nu cumpără doar tehnologie. Cumpără validare socială.

Cele 3 riscuri majore:

1. Lipsa densității locale

Minglr funcționează pe proximitate. Dacă intri într-un oraș fără o masă critică, experiența nu este relevantă. Trebuie să intrăm concentrat, nu dispersat.

2. Educația de piață

Fiind o categorie nouă, dacă mesajul nu este extrem de clar, oamenii pot interpreta greșit produsul. Poți fi perceput ca dating, social media sau networking clasic — iar asta diluează poziționarea. Ceea ce se intampla foarte mult si astazi si exact cum spuneam mai sus, trebuie sa fim foarte activi in zona de educare a pietei cu un produs noi.

3. Scalarea prea rapidă fără retenție solidă

Dacă aduci utilizatori fără să ai retention bun, doar arzi buget. Înainte de accelerație, trebuie să fim siguri că produsul este „sticky”. Si asta o pute, observa cel mai rapid in comunitati.

Ce trebuie să fie solid înainte să apăsăm accelerația?

– Retenție validată într-un oraș pilot

– Densitate minimă care să creeze conversații reale

– Claritate absolută în poziționare (nu dating, nu social media clasică)

– Un mecanism organic de word of mouth

Abia după ce zona P2P este suficient de vizibilă și utilizată, B2B devine mult mai simplu. Pentru că atunci nu mai vinzi un concept. Vinzi un comportament deja adoptat. Strategia noastră nu este „growth cu orice preț”. Este densitate → retenție → validare → apoi scalare.

Nici sare, nici gheață. Metoda sigură pentru a congela o bere în doar 15 minute