INTERVIU EXCLUSIV Salvamont Zărnești – salvatorul montan Ciprian Lolu explică cum poate ajuta tehnologia în misiunile dificile FOTO-VIDEO

În ultimii ani, din ce în ce mai mulți oameni aleg să se aventureze pe munte, iar acest lucru este pe cât de bun pentru sănătate, pe atât de nefericit dacă se face în afara regulilor de siguranță, dar și de bun simț, până la urmă.

În urmă cu două săptămâni, Playtech a primit invitația de la Honor România de a merge în zona Zărneștiului pentru a participa, printre altele, la o demonstrație de salvare făcută de echipa Salvamont Zărnești, în care s-a pus pe tapet atât  metoda prin care poți coborî de pe munte un om care a cerut ajutorul serviciului de urgență aferent, dar și pentru a observa live rezistența efectivă a telefoanelor din seria Honor Magic 8.

Având acest as în mânecă, și anume de a-i cunoaște pe oamenii minunați de la Salvamont Zărnești, am pus ulterior la cale un interviu cu Ciprian Lolu, cel care „dă ora exactă” atunci când vine vorba despre misiunile de salvare din Piatra Craiului, în care am vorbit atât despre misiunile de salvare, cazurile care i-au rămas întipărite în minte, dar și cum ajunge tehnologia să dea o mână de ajutor atunci când resursele umane devin limitate.

Ciprian Lolu, Salvamont Zărnești / Foto: Iulia Kelt (Playtech)

Ce trebuie să știi dacă ești începător și te aventurezi pe munte

Iulia Kelt (Playtech): Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac turiștii când vin în zona Zărnești?

Ciprian Lolu: Piatra Craiului este cunoscută foarte clar ca fiind Perla Carpaților, un munte fantastic în care o viață întreagă nu îți ajunge să îi parcurgi toate labirinturile formate de pereții calcaroși ai masivului. Evident, acest fapt atrage tot mai mult turistul de rând, care, dacă subestimează potențialul natural al Craiului, ajunge la clasicele erori: necunoașterea terenului, lipsa echipamentului tehnic adecvat în raport cu traseul pe care dorește să îl abordeze și lipsa nivelului tehnic necesar pentru a parcurge un astfel de traseu în Piatra Craiului. La erorile menționate aș completa și neadaptarea traseului la condițiile meteo, fie de iarnă, fie de vară.

Iulia Kelt (Playtech): Ce ar trebui să știe orice turist înainte să plece pe munte și care e echipamentul minim pe care ar trebui să-l aibă cineva, chiar și pe un traseu ușor?

Ciprian Lolu: Educația montană cred că este sursa răspunsului la această întrebare. Nu aș putea genera o listă bine definită cu informațiile pe care ar trebui să le știe un turist sau cu echipamentul pe care ar trebui să îl aibă, indiferent de gradul traseului.

În lista de „priorități” aș pune să știe clar unde merge și, de asemenea, să nu plece niciodată singur. Echipamentul minim? Tot ce ține de la încălțăminte până la conținutul rucsacului trebuie să fie în același ton cu traseul pe care îl abordează, care poate fi de vară sau de iarnă.

Așadar, rămân la părerea că educația montană este sursa răspunsului la această întrebare, iar aceasta se dobândește în timp, chiar aș îndrăzni să spun ani, și diferă de la om la om.

Iulia Kelt (Playtech): Dacă cineva se rătăcește sau se accidentează, care sunt primii pași pe care ar trebui să-i facă?

Ciprian Lolu: Da… în astfel de cazuri aș pune pe prim-plan alarmarea. Alarmarea se face fie prin 112, în cazul accidentărilor, deoarece se pune în mișcare întreg sistemul de urgență. În cazul rătăcirilor, lucrurile pot avea o tentă mai „relaxată”, să spunem, adică turistul nu mai vede un marcaj. Foarte bine, poate apela direct (dacă are semnal) la 0-Salvamont sau inclusiv la numărul oferit de Serviciul Salvamont care are în deservire acel masiv, iar ulterior aceștia pot gestiona și rezolva situația mult mai eficient și rapid. Indiferent de acest fapt, ambele situații sunt o urgență pentru noi, cei din Salvamont, iar informațiile persoanelor apelante ar trebui să ofere o imagine clară a situației în care se află: ce probleme medicale prezintă victima, locația (de ce nu, cu coordonate GPS), numărul de membri ai grupului și, eventual, informații primare cu privire la condițiile meteo din acel loc și moment.Toate aceste răspunsuri pot fi, desigur, dirijate în cadrul apelului de către un dispecer salvator montan din acel areal, care știe foarte bine ce informații sunt necesare pentru a asigura o misiune reușită, cu timpi de reacție cât mai mici.

Ioana Crăciun, Salvamont Zărnești / simulare misiune de salvare / Foto: Iulia Kelt (Playtech)

„Nu uita, ești la urs acasă și nu ai decât să respecți acest fapt”

Iulia Kelt (Playtech): Cât de des aveți intervenții din cauza întâlnirilor cu urși?

Ciprian Lolu: La această întrebare, singurul răspuns care mă duce cu gândul este ceea ce am învățat cândva de la bunicul meu: «Nu uita, ești la urs acasă și nu ai decât să respecți acest fapt». Se întâmpla acum vreo 40 de ani acest lucru și, da, aici, în Parcul Național Piatra Craiului, ideea de a conserva fauna este o axiomă pentru noi. Din fericire, avem foarte rar astfel de situații sau cazuri generate de întâlnirile cu urșii. Spun asta chiar dacă atât noi, cât și turiștii, ne întâlnim cu ei în arealul Parcului Național Piatra Craiului, doar că atât noi, cât și ursul, în general, cred cu tărie că evităm astfel de „confruntări” și fiecare își vede de drumul său.

Iulia Kelt (Playtech): Există trasee care par ușoare, dar sunt de fapt periculoase?

Ciprian Lolu: Mai toate traseele cu acces spre creastă pot părea ușoare, dar, de fapt, devin trasee care pot genera accidente. Nu aș cataloga un traseu ca fiind periculos decât în anumite circumstanțe, precum iarna, în condiții de gheață sau risc mare de avalanșă, ori vara, când turistul este surprins pe un traseu expus în plină furtună.

Iulia Kelt (Playtech): Care sunt situațiile în care oamenii își supraestimează cel mai des capacitățile?

Ciprian Lolu: Nu aș defini-o ca o simplă situație: o imagine pe social media poate genera deja un fapt care, statistic vorbind, a dus la accidente sau la situații în care am fost solicitați să intervenim, având drept cauză sau explicație „supraestimarea propriei capacități”. Din păcate, astfel de situații duc uneori și la decese pe munte. De altfel, conceptul de a merge după AI sau folosind o hartă dintr-o aplicație pe telefonul mobil poate avea același deznodământ.

Salvamont Zărnești / Foto: Iulia Kelt (Playtech)

Ciprian Lolu, de părere că frica poate fi construcțivă: „trebuie să existe întotdeauna”

Iulia Kelt (Playtech): Ți-a fost vreodată frică în timpul unei intervenții?

Ciprian Lolu: Părerea mea personală este că frica trebuie să existe întotdeauna. Cred că cineva căruia nu îi este frică nu poate gestiona factorii de risc la care se poate expune în timpul unei acțiuni. În schimb, aș spune că frica trebuie controlată prin măsuri de siguranță oferite de echipamentul tehnic sau prin măsuri de evaluare a factorilor de risc. Personal, aici, în Piatra Craiului, cred că fiecare acțiune are propria ei poveste, iar elementul fricii, dar controlate, este prezent în fiecare acțiune în parte.

Iulia Kelt (Playtech): Cum te afectează cazurile grave, din punct de vedere psihic?

Ciprian Lolu: Toate acțiunile te pot afecta psihic. Personal, aș menționa două dintre ele din toți acești ani (peste 25 de ani, cu minimum 80 de acțiuni pe an la care am luat parte): primul caz personal al unei persoane decedate a fost în 2002, iar în urma impactului vizual nu am reușit să mănânc timp de 2 zile. Al doilea „caz” a fost reprezentat de intervențiile din toamnă, când, am participat la acțiuni în care, în decurs de 10 zile, au murit cinci persoane (trei în Masivul Făgăraș și 2 în Piatra Craiului). Cred că cel mai greu te marchează negativ situația în care pierzi victima pe targă, adică pleci cu victima vie pe targă și ajungi cu ea la baza muntelui, unde o predai IML-ului.

Salvamont Zărnești / Foto: Iulia Kelt (Playtech)

Relația dintre tehnologie și misiunile Salvamont

Iulia Kelt (Playtech): Cât de mult te ajută tehnologia în misiuni: GPS, aplicații, telefoane?

Ciprian Lolu: La ora actuală pot spune că ajută foarte mult; de la acele metode de alarmare dinainte, precum apelurile indirecte ale turiștilor sau semnalele de foc, care generau acțiuni complet imprevizibile ca strategie și mod de abordare, acum avem, în primul rând, apelul de urgență, apoi localizarea prin GPS. De asemenea, ideea de a avea o hartă a terenului spune multe, chiar dacă cunoaștem foarte bine muntele.

Ciprian Lolu: Totuși, aș dori să fac o menționare: aplicațiile de pe telefoanele mobile pentru hărți pot genera și erori grave. Conceptul de a găsi un track încărcat din OpenStreetMap fără a ști exact echipamentul tehnic necesar pentru acel traseu poate duce la situații fără ieșire. De-a lungul anilor am întâlnit foarte multe situații generate de acest fapt, care nu au putut fi soluționate decât prin intervenția corectă, cu echipament adecvat de alpinism, pentru cei care au ales o astfel de abordare.

Iulia Kelt (Playtech): Folosiți drone în intervenții?

Ciprian Lolu: Noi, aici, în Piatra Craiului, folosim foarte rar drona la intervenții, dar consider că există situații în care o dronă este benefică în misiunile de căutare.

Iulia Kelt (Playtech): Există aplicații pe care le recomanzi turiștilor înainte să plece pe munte?

Ciprian Lolu: Orice aplicație poate fi utilă dacă știi clar ce anume dorești de la ea. Sincer, aș pune accent pe aplicația 112, care poate oferi, în situații de urgență, o localizare precisă. De asemenea, aș opta și pentru aplicațiile cu hărți offline; acestea oferă, la rândul lor, posibilitatea de a indica poziția turistului pe hartă fără a depinde de datele mobile.

Iulia Kelt (Playtech): Ați avut cazuri în care tehnologia a făcut diferența între viață și moarte?

Ciprian Lolu: Sigur că da, atât pe timp de iarnă, unde transceiverul de avalanșă își spune cuvântul, cât și pe timp de vară, unde apelul de urgență cu coordonate exacte a putut oferi șansa unei acțiuni aero, direct la punctul unde se afla victima… Sunt misiuni în care, efectiv, timpii de reacție contează foarte mult și vorbim de ordinul minutelor sau zecilor de minute.

Iulia Kelt (Playtech): Crezi că în viitor salvările montane vor depinde mai mult de AI sau automatizare?

Ciprian Lolu: Cu siguranță, implicarea AI în echipamentele tehnice necesare intervențiilor noastre își va spune cuvântul.

Iulia Kelt (Playtech): Dacă ar fi să dai un singur sfat tuturor celor care merg pe munte, care ar fi acela?

Bucurați-vă de munte, dar cu atenție, prudență și renunțare. Trei cuvinte care spun totul: muntele nu pleacă de acolo; de altfel, niciun munte nu merită sacrificiul vieții. În schimb, o abordare echilibrată și calculată a traseelor montane poate aduce o satisfacție enormă în viața de zi cu zi.

Parteneriatul HONOR – Salvamont Zărnești

În ultimii ani, tot mai mulți oameni pleacă pe trasee montane cu convingerea că smartphone-ul le poate rezolva aproape orice problemă.

Aplicațiile de navigație, posibilitatea de a trimite rapid locația sau accesul la informații în timp real creează impresia unui control total. În realitate însă, muntele rămâne un mediu imprevizibil, iar tehnologia, deși utilă, nu poate compensa lipsa de experiență sau de pregătire.

Situațiile întâlnite în teren confirmă un lucru simplu: încrederea excesivă în telefon poate deveni un risc. Mulți turiști ajung în dificultate nu pentru că nu au tehnologie la îndemână, ci pentru că se bazează exclusiv pe ea. În momentul în care semnalul dispare sau bateria cedează, lipsa unor alternative devine o problemă serioasă.

Concret, parteneriatul dintre HONOR și Salvamont Zărnești arată exact această diferență dintre utilizare inteligentă și dependență totală. Un telefon poate fi extrem de valoros, dar doar dacă este privit ca un instrument complementar, nu ca soluția principală.

Orientarea, de exemplu, nu ar trebui să depindă exclusiv de o aplicație. Marcajele turistice și o minimă documentare înainte de plecare rămân baza oricărei drumeții sigure. În același timp, condițiile din teren pot afecta serios autonomia telefonului. Frigul și utilizarea constantă reduc rapid nivelul bateriei, iar fără energie, orice avantaj tehnologic dispare instant.

În altă ordine de idei, atunci când este folosit corect, smartphone-ul devine un aliat important. Poate transmite rapid coordonatele exacte în caz de urgență, poate ajuta la documentarea unei situații sau poate facilita contactul cu echipele de salvare.

Interviu cu Ciprian Lolu, Salvamont Zărnești / Foto: Iulia Kelt (Playtech)

Un gigant chinez al mașinilor electrice își schimbă strategia: Europa nu mai este o prioritate