Inteligența artificială știe ce fel de om ești după felul în care i te adresezi. Ce riscuri apar când vorbești prea mult cu chatbotul

Inteligența artificială știe ce fel de om ești după felul în care i te adresezi. Ce riscuri apar când vorbești prea mult cu chatbotul
Imagine reprezentativă de ilustrație. (Foto: Playtech)

Conversațiile cu un chatbot pot părea simple schimburi de întrebări și răspunsuri, dar ele pot spune mai multe despre tine decât ai crede. Un nou studiu arată că inteligența artificială poate estima anumite trăsături de personalitate pe baza istoricului de conversații, mai ales atunci când are la dispoziție multe mesaje de analizat.

Cercetătorii de la ETH Zurich au analizat istoricul de chat al 668 de utilizatori ChatGPT din Statele Unite și Marea Britanie. În total, au fost colectate peste 62.000 de conversații, apoi un model AI a fost antrenat să estimeze trăsăturile de personalitate ale utilizatorilor, pe baza felului în care aceștia discutau cu chatbotul.

Ce poate afla AI-ul din conversațiile tale

Studiul s-a concentrat pe așa-numitul model „Big Five”, folosit frecvent în psihologie pentru a evalua cinci trăsături majore de personalitate: agreabilitate, conștiinciozitate, stabilitate emoțională, extraversie și deschidere către experiențe noi.

Participanții au completat și un test psihologic standard, iar rezultatele au fost comparate cu estimările făcute de AI. Potrivit Euronews, modelul antrenat de cercetători a reușit să detecteze unele trăsături cu o acuratețe de până la 61%. Cele mai ușor de estimat au fost agreabilitatea și stabilitatea emoțională, în timp ce conștiinciozitatea s-a dovedit mai greu de identificat.

Cu cât istoricul de conversații era mai lung, cu atât predicțiile deveneau mai bune. Asta înseamnă că, pe măsură ce o persoană folosește mai des un chatbot, interacțiunile pot construi o imagine tot mai detaliată despre stilul său de gândire, emoții, reacții și preferințe.

De ce poate deveni o problemă

La nivel individual, riscurile nu par uriașe, dar cercetătorii avertizează că problema devine serioasă la scară mare. Dacă astfel de date despre personalitate ar fi folosite de actori rău intenționați, ele ar putea ajuta la campanii de manipulare, dezinformare sau propagandă politică mult mai bine țintite.

În practică, un sistem care știe dacă o persoană este mai anxioasă, mai deschisă la idei noi sau mai ușor de influențat ar putea adapta mesajele pentru a produce un impact mai mare. Nu este vorba doar despre publicitate personalizată, ci despre posibilitatea de a exploata trăsături psihologice deduse din conversații aparent banale.

Cercetătorii spun că descoperirea ar trebui folosită pentru dezvoltarea unor instrumente care să reducă riscul de supraexpunere a datelor personale. De exemplu, ar putea exista sisteme care elimină automat detaliile identificabile sau avertizează utilizatorii atunci când împărtășesc prea mult.

Ce ar trebui să faci când vorbești cu un chatbot

Concluzia nu este că oamenii ar trebui să nu mai folosească inteligența artificială, ci că trebuie să fie mai atenți la ce informații oferă. Chatboții pot fi utili pentru muncă, studiu, organizare sau idei, dar nu trebuie tratate ca un jurnal personal fără limite.

Este recomandat să eviți introducerea datelor sensibile, a informațiilor financiare, medicale, intime sau a detaliilor care te pot identifica direct. Cu cât conversațiile sunt mai lungi și mai personale, cu atât ele pot deveni mai valoroase pentru profilare.

Inteligența artificială nu „citește gânduri”, dar poate observa tipare. Iar tocmai aceste tipare, adunate din mii de mesaje, pot ajunge să spună despre un utilizator mai mult decât ar spune acesta în mod conștient.