Inteligența artificială intră în bibliotecile românești. Ce schimbări pregătește un proiect lansat la București

Când cauți o carte pentru un examen sau un document vechi pentru o cercetare, partea dificilă este uneori să descoperi unde se află informația de care ai nevoie. Inteligența artificială ar putea simplifica asemenea căutări, iar un proiect lansat în România încearcă să stabilească modul în care bibliotecile pot folosi această tehnologie.

Inițiativa se numește MoveLibrary și a fost lansată pe 26 septembrie, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. Obiectivul este pregătirea unei strategii comune pentru utilizarea AI în bibliotecile românești, pornind de la experiențele instituțiilor participante și de la practicile internaționale.

Ce urmărește proiectul lansat la București

Potrivit anunțului oficial al Academiei Oamenilor de Știință din România, MoveLibrary creează un cadru de colaborare în care bibliotecile pot schimba idei, experiențe, proceduri și exemple de utilizare a inteligenței artificiale. Strategia rezultată ar urma să ghideze introducerea acestor instrumente în activitatea lor.

Proiectul este inițiat de AOSR împreună cu BCU „Carol I”, Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița și Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Partenerii sunt Politehnica București, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică și Academia de Studii Economice din București.

Pentru public, lansarea reprezintă începutul unui demers de modernizare. Anunțul nu prezintă o aplicație pe care cititorii o pot instala deja și nici un serviciu AI disponibil simultan în toate bibliotecile. Mai întâi trebuie stabilit ce instrumente sunt utile și cum pot fi introduse responsabil.

Cum poate ajuta AI-ul într-o bibliotecă

Exemplele internaționale arată că utilizările depășesc conversațiile cu un chatbot. Biblioteca Congresului din SUA a experimentat cu transcrierea înregistrărilor audio, identificarea informațiilor din colecții și sprijinirea catalogării. Acestea sunt exemple de direcții posibile, nu funcții anunțate deja pentru MoveLibrary.

În practică, asemenea instrumente pot ajuta la descrierea și organizarea documentelor, astfel încât acestea să fie mai ușor de găsit. Pentru un student, un profesor sau un cititor pasionat de istorie, avantajul ar putea fi accesul mai simplu la materiale care altfel rămân greu de descoperit într-o colecție amplă.

Experimentele Bibliotecii Congresului păstrează însă specialiștii implicați în verificarea rezultatelor. O descriere greșită sau o transcriere inexactă poate conduce cititorul spre o concluzie eronată. Viteza tehnologiei are valoare doar dacă informațiile oferite rămân de încredere.

Contează și felul în care sunt utilizate colecțiile. Discuția despre inteligența artificială și drepturile creatorilor privește inclusiv cărțile, imaginile și documentele digitale. Pentru biblioteci, modernizarea presupune și protejarea patrimoniului și respectarea autorilor, nu doar introducerea unor programe noi.

Valoarea proiectului pentru cititori se va vedea în serviciile dezvoltate ulterior: cât de ușor găsesc informațiile, cât de corecte sunt rezultatele și cât ajutor primesc atunci când cercetarea devine complicată.

Inteligența artificială intră în bibliotecile românești. Ce schimbări pregătește un proiect lansat la București