Informațiile despre averile politicienilor pe care românii nu le mai pot verifica. Ce s-a schimbat după decizia CCR

Până nu demult, orice român putea intra pe internet și afla, în câteva minute, ce avere are un ministru, un parlamentar, un primar sau șeful unei instituții publice. Declarațiile de avere publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și pe paginile instituțiilor conțineau informații detaliate despre case, terenuri, conturi bancare, credite și toate sursele de venit ale demnitarilor. După decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 2025, însă, aceste informații nu mai sunt disponibile publicului în aceeași formă. Pentru cetățeanul obișnuit, schimbarea înseamnă că verificarea averilor persoanelor aflate în funcții publice a devenit mult mai dificilă.

Ce puteau verifica românii înainte

Timp de aproape 20 de ani, declarațiile de avere au fost unul dintre cele mai importante instrumente de transparență din administrația publică. Ele permiteau oricui să compare averea unui politician de la un an la altul și să observe dacă patrimoniul acestuia a crescut semnificativ.

În aceste documente apăreau toate bunurile importante deținute de demnitari: terenuri, apartamente, case, spații comerciale, autoturisme, conturi bancare, depozite, investiții, acțiuni la firme și credite. La fel de importante erau și veniturile declarate, unde erau trecute separat salariile, pensiile, chiriile încasate din locuințe, dividendele provenite din firme, dobânzile bancare sau alte surse de câștig.

Datorită acestor informații, presa și organizațiile civice puteau verifica dacă averea unui politician evolua în concordanță cu veniturile declarate și puteau semnala eventuale neconcordanțe.

Vezi și:

Obiectele banale pentru care hoții sparg mașini în Halkidiki și Salonic. Avertismentul poliției pentru turiștii români: ce nu trebuie să lași la vedere

Ce s-a schimbat după decizia CCR

În mai 2025, Curtea Constituțională a decis că unele prevederi din legislația privind declarațiile de avere sunt neconstituționale. Printre acestea se numără obligația publicării online a declarațiilor de avere și obligația ca acestea să includă bunurile și veniturile soțului, soției și copiilor.

Practic, declarațiile continuă să fie completate de persoanele obligate prin lege, însă ele nu mai sunt publicate pe internet în forma detaliată pe care românii o cunoșteau până acum.

Astfel, dacă în trecut putea fi verificat câți bani obținea anual un politician din chirii, câte dividende încasa de la firme sau câți bani avea în conturile bancare, în prezent aceste informații nu mai sunt accesibile publicului larg.

Ce informații nu mai pot fi consultate

Pentru cetățeanul obișnuit, schimbarea este una importantă, deoarece multe dintre datele care ajutau la verificarea averilor au dispărut din spațiul public. De exemplu, românii nu mai pot afla cu ușurință:

• câte apartamente sau case deține un politician;
• ce terenuri și-a cumpărat în ultimii ani;
• câți bani are în conturile bancare;
• ce venituri obține din chirii;
• ce dividende încasează din firme;
• ce investiții financiare deține;
• ce credite are și în ce valoare;
• ce bunuri au fost dobândite de membrii familiei și erau declarate împreună cu patrimoniul demnitarului.

Aceste informații reprezentau până acum unul dintre principalele mijloace prin care publicul putea urmări evoluția averilor persoanelor aflate în funcții publice.

De ce sunt importante declarațiile de avere

Scopul declarațiilor de avere nu era acela de a satisface curiozitatea publicului, ci de a crește transparența și de a preveni conflictele de interese, corupția și îmbogățirea nejustificată.

Atunci când averea și veniturile unui demnitar sunt publice, jurnaliștii, organizațiile neguvernamentale și chiar cetățenii pot compara informațiile din declarațiile succesive și pot observa dacă există modificări importante care necesită explicații.

De-a lungul anilor, numeroase investigații jurnalistice au pornit tocmai de la aceste documente publice, fiind descoperite proprietăți nedeclarate, venituri omise sau incompatibilități între funcțiile ocupate și afacerile desfășurate.

Declarațiile nu au dispărut, dar transparența este mai redusă

Este important de precizat că obligația de a completa declarațiile de avere nu a fost eliminată. Demnitarii, parlamentarii, miniștrii, primarii și celelalte persoane prevăzute de lege continuă să depună aceste documente către Agenția Națională de Integritate.

Diferența este că ele nu mai sunt publice în forma detaliată în care erau până în 2025. Din acest motiv, românii nu mai pot verifica singuri evoluția averii unui politician și nu mai pot vedea dacă acesta câștigă mai mult din chirii decât din salariu, dacă încasează dividende consistente sau dacă și-a mărit semnificativ economiile din conturile bancare.

În practică, decizia CCR a redus nivelul de transparență privind patrimoniul persoanelor aflate în funcții publice, iar accesul cetățenilor la informațiile despre averile și veniturile demnitarilor este astăzi mult mai limitat decât era în urmă cu doar câțiva ani.

Obiectele banale pentru care hoții sparg mașini în Halkidiki și Salonic. Avertismentul poliției pentru turiștii români: ce nu trebuie să lași la vedere