In the Hand of Dante, filmul de pe Netflix care transformă „Divina Comedie” într-un thriller violent și surprinzător de bun REVIEW

Sunt filme care îți cer atenția din primul minut, dar există și filme care îți cer răbdare. „In the Hand of Dante”, noua producție de pe Netflix regizată de Julian Schnabel, face parte clar din a doua categorie. Este lung, dens, uneori intenționat haotic și plin de idei care par să se bată cap în cap. Totuși, exact această ambiție îl face memorabil. Nu este genul de film pe care îl pui seara doar ca să treacă timpul, ci unul care te prinde într-o poveste despre artă, obsesie, crimă, credință și identitate.

Cu Oscar Isaac într-un dublu rol fascinant, „In the Hand of Dante” leagă două lumi aflate la sute de ani distanță: Italia secolului al XIV-lea, unde Dante Alighieri încearcă să își scrie opera care avea să devină „Divina Comedie”, și New York-ul modern, unde scriitorul Nick Tosches este atras într-o misiune periculoasă. Un manuscris atribuit lui Dante devine obiectul central al unei povești care pornește ca thriller mafiot, dar ajunge să fie o reflecție aproape delirantă despre ce înseamnă să creezi ceva care supraviețuiește timpului.

Oscar Isaac ține filmul în mână, la propriu și la figurat

Oscar Isaac îl interpretează pe Nick Tosches, un autor retras și marcat de tragedii personale, recrutat de mafiotul Joe Black, jucat de John Malkovich, pentru a verifica autenticitatea unui manuscris presupus a fi scris chiar de Dante Alighieri. De aici, totul scapă rapid de sub control. Nick ajunge să fie implicat într-o călătorie violentă, absurdă și periculoasă, în care arta devine o monedă de schimb pentru oameni care nu înțeleg cu adevărat valoarea ei.

În paralel, Isaac îl joacă și pe Dante. Alegerea poate părea riscantă, însă funcționează mai bine decât te-ai aștepta. Actorul reușește să creeze două personaje diferite, legate nu prin asemănare fizică, ci prin aceeași obsesie. Nick caută sensul unei opere despre care simte că poate schimba totul, în timp ce Dante caută inspirația și forța de a pune în cuvinte o lume întreagă. Filmul de pe Netflix sugerează subtil că cei doi nu sunt doar separați de timp, ci și conectați printr-o formă de moștenire spirituală.

Vezi și:

Ce urmează după episodul de caniculă extremă. Zonele din România lovite de furtuni și vreme rea

Isaac este vulnerabil, nervos și magnetic. În momentele moderne, are energia unui om care nu mai știe dacă îl urmăresc mafioții, propriile regrete sau propriile idei. În secvențele medievale, este mai interiorizat și mai calm, dar la fel de chinuit. Dublul rol nu este un simplu artificiu de scenariu, ci motorul întregii povești.

Gerard Butler și distribuția care transformă haosul în spectacol

Gerard Butler este una dintre cele mai mari surprize ale filmului. Îl joacă pe Louie, un asasin instabil și greu de citit, care îl însoțește pe Nick în această aventură murdară și violentă. Butler nu vine cu energia clasică de erou de acțiune, deși personajul său este violent și periculos. Louie este mai degrabă imprevizibil, aproape grotesc pe alocuri, dar tocmai de aceea devine imposibil de ignorat.

În trecut, Butler îl interpretează pe Papa Bonifaciu al VIII-lea, o alegere care contribuie și mai mult la senzația că filmul funcționează după propriile reguli. Gal Gadot apare ca Gemma în prezent și Giulietta în firul medieval, aducând o prezență elegantă și misterioasă. Personajele ei nu sunt doar interes romantic, ci parte din acea rețea de dorințe, pierderi și obsesii care îi împinge pe Nick și Dante înainte.

John Malkovich se simte perfect în pielea lui Joe Black, mafiotul care tratează manuscrisul ca pe un trofeu. Louis Cancelmi, în rolul lui Lefty, completează excelent atmosfera de crime story newyorkez, în timp ce Jason Momoa, Al Pacino, Martin Scorsese, Franco Nero, Sabrina Impacciatore și Benjamin Clementine apar în roluri care fac filmul să pară un fel de nebunie cinematografică organizată.

Julian Schnabel, cunoscut pentru „Basquiat”, „The Diving Bell and the Butterfly” și „At Eternity’s Gate”, nu pare interesat să construiască un thriller convențional. Împreună cu scenarista Louise Kugelberg, el adaptează romanul lui Nick Tosches fără să îi simplifice ciudățeniile. Producătorii Gabriele Bebe Moratti, Jon Kilik, Francesco Melzi d’Eril, Julian Schnabel, Olmo Schnabel și Vito Schnabel susțin un proiect care se simte mare, riscant și foarte personal.

Un film lung, dar care merită văzut pe Netflix

„In the Hand of Dante” are peste două ore și jumătate, iar durata se simte. Nu toate scenele au aceeași forță și există momente în care filmul pare că se oprește doar pentru a contempla o idee, un chip sau un peisaj. Ritmul nu este mereu prietenos, mai ales pentru cine se așteaptă la un thriller clasic cu mafioți și urmăriri.

Dar merită tocmai pentru că își permite să fie ciudat. Nu încearcă să explice tot, nu îți oferă mereu răspunsuri clare și nu își cere scuze pentru excesele sale. Uneori este poetic, alteori brutal, alteori aproape absurd. Imaginea semnată de Roman Vasyanov transformă Italia medievală într-un spațiu aproape oniric, iar muzica lui Benjamin Clementine dă filmului o energie melancolică și neliniștitoare.

Este greu să nu te gândești la „Divina Comedie” după ce termini filmul și poate chiar să vrei s-o (re)citești. Schnabel nu face o adaptare a operei lui Dante, ci construiește un film despre felul în care o creație uriașă poate continua să bântuie lumea sute de ani mai târziu. În „In the Hand of Dante”, literatura nu este ceva prăfuit, ținut într-o vitrină, ci un obiect periculos, capabil să scoată la iveală lăcomie, violență și dorința de nemurire.

„In the Hand of Dante” nu este pentru oricine, dar este unul dintre acele filme de pe Netflix care merită să fie văzut până la capăt. E lung, e ambițios și uneori se pierde în propriul labirint, însă rămâne fascinant prin distribuție, imagini și curajul de a face ceva complet diferit de formulele obișnuite de streaming.

Mama lui Elon Musk i-a făcut urare de ziua lui cu imagini generate de AI, iar internetul a avut o reacție neașteptată