În ce instituții au românii cea mai mare încredere. Parlamentul, codaș în clasament – sondaj INSCOP

Românii încep anul 2026 cu o viziune clară asupra pilonilor de stabilitate ai societății, preferând instituțiile cu profil simbolic în detrimentul celor de natură politică. Conform celei de-a VII-a ediții a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat la jumătatea lunii ianuarie, peisajul încrederii publice este marcat de o consolidare a poziției Bisericii și o scădere generalizată a prestigiului organismelor reprezentative ale statului. În timp ce instituțiile religioase și de forță reușesc să capteze majoritatea opiniilor pozitive, structurile fundamentale ale democrației, precum Parlamentul sau Guvernul, se confruntă cu o criză cronică de credibilitate, generând ceea ce experții numesc o „ruptură structurală” între popor și clasa politică.

Liderii clasamentului: Biserica și Armata, repere de neclintit

În topul preferințelor românilor, Biserica ocupă detașat prima poziție, înregistrând o creștere semnificativă față de vara anului trecut. Dacă în iulie 2025 cota de încredere era de 57,7%, datele actuale arată că 63,9% dintre cetățeni au o percepție pozitivă (destul de multă și foarte multă încredere) față de această instituție. Segmentul de populație care susține cel mai mult Biserica este format din votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu educație primară.

Armata, deși a înregistrat o ușoară eroziune, coborând de la 63% în iulie 2025 la 61,8% în prezent, își menține locul al doilea. Forțele armate se bucură de susținerea alegătorilor PSD și PNL, în special a celor din mediul rural și a persoanelor de vârsta a treia. O surpriză notabilă este evoluția Poliției, care a urcat la pragul de 50% (față de 43,2% anterior), fiind apreciată mai ales de tineri sub 30 de ani, angajați la stat și votanți ai partidelor aflate la guvernare.

Instituțiile politice, captive într-un deficit cronic

La polul opus, instituțiile care definesc jocul politic înregistrează scăderi pe linie. Președinția a pierdut capital politic, scăzând de la 34,8% la 27,9%, susținerea venind în special din partea tinerilor, a persoanelor cu studii superioare din București și a votanților PNL și USR. Justiția, un element nou introdus în barometrul din ianuarie 2026, debutează cu o cotă de 25,4%, fiind privită cu mai mult optimism de segmentul de vârstă 18-44 de ani și de votanții PSD și AUR.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

Guvernul și Parlamentul ocupă ultimele locuri în ierarhia națională:

• Guvernul: 18,4% (în scădere de la 20,4% în iulie 2025);
• Parlamentul: 11,9% (în scădere de la 14,5% în iulie 2025).

Parlamentul României rămâne astfel instituția cu cel mai mic grad de încredere, deși reușește să obțină procente ceva mai ridicate în rândul tinerilor și al locuitorilor din Capitală.

Analiza experților: Pericolul populismului

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, subliniază gravitatea acestor cifre pentru stabilitatea democratică:

„Instituţiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica şi Armata rămân repere simbolice de stabilitate şi identitate, semn că populaţia caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăţi cu neîncredere structurală în clasa politică”.

Acesta avertizează că prăbușirea instituțiilor reprezentative nu este o problemă de moment, ci una profundă:

„Nu vorbim doar de nemulţumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituţiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetăţeni şi mecanismele clasice ale democraţiei reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem şi formulele radicale de reprezentare politică”.

Sondajul a fost realizat în perioada 12-15 ianuarie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin metoda CATI, având o marjă de eroare de ± 3%.