Iarna 2026-2027 ar putea aduce episoade severe de ger. Trei fenomene pot împinge aerul arctic spre sud

Primele estimări pentru iarna 2026-2027 indică posibilitatea unor episoade de vreme severă în Europa, cu valuri de aer arctic și perioade favorabile ninsorilor abundente. Analizele Severe Weather Europe pun în centrul atenției vortexul polar și trei fenomene care ar putea influența stabilitatea acestuia: un El Nino foarte puternic, schimbările vânturilor din stratosferă și evoluția gheții marine din Arctica.

Ce se întâmplă dacă aerul rece scapă din zona Polului Nord

Pentru a înțelege de ce meteorologii urmăresc aceste fenomene cu luni înainte de venirea iernii, trebuie explicat mai întâi rolul vortexului polar. În termeni simpli, acesta poate fi imaginat ca o uriașă circulație de aer rece care se formează în jurul regiunilor polare. Sistemul se întinde de la straturile joase ale atmosferei până în stratosferă, la altitudini de peste 50 de kilometri.

Atunci când vortexul polar este puternic și stabil, aerul foarte rece rămâne în mare parte blocat în apropierea Polului Nord. Pentru Europa, acest lucru poate favoriza perioade de iarnă mai blândă.

Problemele pot apărea atunci când vortexul este slăbit, deformat sau chiar perturbat puternic. Bariera care ține aerul arctic în nord nu mai funcționează la fel de eficient, iar masele de aer rece pot coborî spre latitudini mai joase.

Vezi și:

Mulți români află abia în vamă. Ce procură îți trebuie dacă intri în Turcia cu o mașină care nu este pe numele tău

Europa poate fi atunci afectată de valuri de ger, însă un vortex polar slab nu garantează automat o iarnă foarte rece în toate țările. Direcția în care se deplasează aerul arctic depinde de poziția sistemelor de presiune și de circulația atmosferică din acel moment.

Un El Nino foarte puternic ar putea destabiliza atmosfera

Primul fenomen urmărit pentru iarna 2026-2027 este El Nino, faza caldă a unui sistem natural din Oceanul Pacific ecuatorial cunoscut sub denumirea ENSO. Temperatura apelor din această regiune a Pacificului poate influența vremea la mii de kilometri distanță. În prezent, analizele indică dezvoltarea unui El Nino foarte puternic, iar unele prognoze arată că temperatura oceanului ar putea ajunge, spre sfârșitul toamnei și începutul iernii, cu peste 4 grade Celsius peste valorile normale.

Într-un asemenea scenariu s-ar putea vorbi despre un „Super El Nino”. Practic, un eveniment atât de intens poate modifica traseele sistemelor de presiune și poate amplifica anumite extreme meteorologice, de la secetă și precipitații abundente până la schimbări majore în circulația atmosferică.

Pentru Europa este importantă legătura dintre El Nino și încălzirea bruscă a stratosferei. În timpul unui asemenea episod, temperaturile cresc rapid la mare altitudine deasupra regiunilor polare, iar vânturile asociate vortexului polar pot slăbi sau își pot schimba direcția.

Dacă perturbarea este suficient de puternică, efectele pot coborî ulterior spre straturile atmosferei unde se produce vremea pe care o resimțim la sol.

„Bătăile inimii atmosferei” pot schimba evoluția vortexului polar

Al doilea factor este Oscilația Cvasi-Bienală, cunoscută prin abrevierea QBO. Fenomenul este mai puțin cunoscut publicului larg, dar este urmărit atent în prognozele sezoniere. QBO reprezintă schimbarea periodică a direcției vânturilor din stratosfera tropicală. Aproximativ la fiecare 17 luni, aceste vânturi trec de la o direcție dominantă la alta. Tocmai datorită ritmului relativ regulat, fenomenul a primit porecla de „bătăile inimii atmosferei”.

Observațiile indică în prezent o fază vestică a QBO, care ar urma să se intensifice și să se stabilizeze înainte de venirea iernii. În mod obișnuit, o asemenea fază poate ajuta vortexul polar să rămână mai puternic. Situația devine însă mai complicată atunci când apare simultan un El Nino foarte intens. Practic, energia undelor atmosferice generate în zona Pacificului poate ajunge în stratosfera polară și poate diminua efectul de stabilizare al vânturilor.

Momentul este, de asemenea, important: analizele istorice indică diferențe între lunile de început ale iernii și luna februarie în ceea ce privește influența QBO asupra vortexului.

Lipsa gheții dintr-o zonă a Arcticii poate favoriza un vortex mai slab

Al treilea element este cantitatea de gheață marină din regiunile polare. Astfel, calota glaciară nu influențează doar nivelul oceanelor sau ecosistemele, ci are legătură și cu schimburile de energie dintre ocean și atmosferă. Studiile au identificat două zone importante pentru evoluția vortexului polar: mările Barents și Kara, respectiv Marea Okhotsk.

Pierderea gheții marine în regiunea Barents-Kara este asociată cu condiții care pot favoriza un vortex polar mai slab, în schimb, reducerea gheții în zona Mării Okhotsk putând avea un efect diferit și susținând astfel un vortex mai puternic.

Cele mai recente observații indică o cantitate foarte redusă de gheață în zona Barents-Kara și o extindere peste normal în regiunea Okhotsk, această combinație fiind  favorabilă unui vortex polar mai slab în iarna 2026-2027.

Prognozele pentru toamnă indică, de asemenea, o topire accentuată a gheții în mai multe regiuni arctice, inclusiv în zona Barents și Kara.

Este posibilă o iarnă grea

O eventuală perturbare majoră a vortexului polar ar putea permite aerului foarte rece să coboare spre Europa. Un mecanism asemănător a fost observat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, când mase de aer rece au ajuns în nordul și centrul continentului.

Totuși, prognozele sezoniere realizate cu multe luni înainte nu pot spune de acum dacă România va avea ger într-o anumită săptămână sau câte zile va ninge.

Cei trei factori identificați – El Nino, vânturile stratosferice și gheața arctică – indică mai degrabă un risc crescut de perturbare a vortexului polar. Dacă acest scenariu se confirmă, Europa ar putea avea o iarnă cu variații puternice de temperatură și episoade în care aerul arctic coboară rapid spre sud.

Așadar, o iarnă grea nu este garantată pentru întregul continent și pentru toate cele trei luni de sezon rece. Primele semnale arată însă că iarna 2026-2027 ar putea fi una dinamică, cu un risc mai ridicat de valuri de frig și ninsori abundente decât într-un scenariu cu un vortex polar puternic și stabil.

Turcia construiește autostrăzi într-un ritm impresionant. Câți kilometri are deja și ce planuri are până în 2053