Hackerii au folosit Claude și un agent AI pentru a ataca bănci din Coreea de Sud. Cum a ajuns inteligența artificială armă cibernetică

Hackerii au folosit Claude și un agent AI pentru a ataca bănci din Coreea de Sud. Cum a ajuns inteligența artificială armă cibernetică
Foto: Getty Images
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google

Inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important nu doar în apărarea împotriva atacurilor informatice, ci și în desfășurarea lor. Un atacator despre care cercetătorii cred că este vorbitor de chineză a folosit instrumentul ARTEX AI împreună cu Claude Code pentru a ataca instituții financiare din Coreea de Sud, potrivit unei investigații publicate de CrowdStrike. Campania a avut loc între sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2026 și a dus la furtul unor date din organizațiile vizate.

Reuters scrie că cel puțin nouă bănci sud-coreene au fost vizate, printre ele numărându-se Shinhan Bank și KB Kookmin Bank. Autoritățile de la Seul au deschis investigații, iar cazul a atras atenția inclusiv pentru că instrumentele AI folosite nu au fost create inițial pentru criminalitate informatică, ci pentru testarea securității sistemelor.

ARTEX AI și Claude Code au fost folosite împreună

CrowdStrike a descoperit infrastructura atacatorului după analizarea unor directoare lăsate accesibile public. În acestea se aflau istorice ale sesiunilor Claude Code, fișiere de configurare ARTEX și fișiere de memorie asociate Claude. Tocmai aceste date au oferit cercetătorilor o imagine neobișnuit de detaliată asupra modului în care era operată campania.

ARTEX era, până recent, un instrument open-source dezvoltat în China pentru penetration testing. Astfel de aplicații sunt create pentru ca specialiștii în securitate să poată testa sistemele și să descopere vulnerabilități înaintea atacatorilor. În cazul de față, CrowdStrike spune că ARTEX a fost utilizat într-o campanie reală împotriva unor instituții financiare.

Infrastructura utiliza DeepSeek v4.1-flash drept principal model AI, în timp ce atacatorul a folosit și GLM-5.3 de la Zhipu AI și Grok 4.6 în alte sesiuni Claude Code. Cercetătorii au găsit inclusiv un prompt în limba chineză care îi indica modelului cum să desfășoare activitățile de penetration testing.

Cazul arată cât de mult s-a subțiat granița dintre instrumentele pentru securitate și cele care pot fi utilizate ofensiv. Playtech a relatat deja că Claude Code, Cursor și Codex pot declanșa alertele sistemelor antivirus, tocmai pentru că agenții AI pot executa comenzi, accesa fișiere și automatiza acțiuni similare celor realizate de un atacator.

Atacatorul și-ar fi expus singur identitatea folosind AI

Unul dintre cele mai neobișnuite detalii ale incidentului este modul în care cercetătorii au ajuns la informații despre presupusul atacator. Aceeași persoană ar fi folosit instrumentele AI și pentru a crea un CV, lăsând astfel în infrastructura analizată informații personale, date de contact și detalii despre un cont Telegram.

Pe baza acestor informații, CrowdStrike consideră că persoana din spatele activității ar putea fi un bărbat de 26 de ani din Maoming, provincia Guangdong, care ar fi studiat la South China University of Technology. Compania avertizează însă că identitatea nu este confirmată, iar unele date din sesiunile descoperite sunt contradictorii. Într-un alt moment, atacatorul ar fi introdus un an de naștere care indica o vârstă diferită.

CrowdStrike nu atribuie campania unui grup cunoscut și nu spune că există suficiente dovezi pentru a confirma identitatea persoanei. Cercetătorii descriu actorul drept probabil vorbitor de chineză și motivat financiar.

Documentele analizate indică și faptul că atacatorul nu ar fi avut de la început un plan clar pentru monetizarea informațiilor furate. Potrivit BleepingComputer, acesta ar fi cerut inclusiv ajutorul Claude pentru a identifica grupuri Telegram unde puteau fi vândute date concentrate pe piața din Coreea.

Este încă un exemplu al modului în care Claude poate fi folosit în activități cibernetice riscante. Anthropic a documentat anterior cazuri în care sistemele sale au fost exploatate pentru spionaj, fraude și alte operațiuni malițioase, chiar dacă astfel de utilizări sunt interzise de politicile companiei.

Creatorul ARTEX a închis codul proiectului

După ce a devenit clar că ARTEX fusese utilizat în atacuri reale, dezvoltatorul proiectului a decis să transforme aplicația dintr-un proiect open-source într-unul closed-source și să oprească dezvoltarea publică a versiunii existente. Reuters a confirmat această decizie pe 9 octombrie.

Problema este că sursele existente au fost deja copiate. Variante în limba engleză și coreeană construite pe baza ARTEX au început să apară, ceea ce înseamnă că retragerea codului original nu elimină automat tehnologia din circulație.

Situația evidențiază una dintre marile probleme ale agenților AI pentru securitate: exact aceleași capacități care îi ajută pe specialiști să găsească vulnerabilități pot fi folosite de atacatori pentru a automatiza căutarea și exploatarea acestora.

Ironia este că Anthropic încearcă în paralel să extindă utilizarea Claude în apărarea cibernetică. Recent, compania a oferit acces suplimentar la modelele sale după ce Claude ar fi identificat 129.000 de vulnerabilități software.

AI-ul poate accelera și atacurile, nu doar apărarea

Cazul din Coreea de Sud nu demonstrează că agenții AI pot desfășura complet autonom atacuri sofisticate împotriva băncilor. CrowdStrike descrie un atacator uman care a orchestrat mai multe instrumente și modele, AI-ul fiind o componentă importantă a fluxului de lucru.

Totuși, tehnologia îi poate permite unei singure persoane să execute mult mai rapid operațiuni care altădată necesitau mai mult timp sau o echipă mai mare. Modelele pot genera cod, interpreta rezultate, sugera următorii pași și automatiza o parte dintre activitățile repetitive.

Același fenomen a fost observat și în cercetarea defensivă. Recent, trei specialiști au folosit Claude pentru a identifica vulnerabilități și a demonstra compromiterea unor conturi ChatGPT, într-un exercițiu de securitate autorizat.

Diferența este intenția celui care controlează instrumentul. Aceleași capacități pot servi unui cercetător care încearcă să repare o vulnerabilitate sau unui atacator care încearcă să o exploateze.

Campania împotriva băncilor sud-coreene arată astfel că discuția despre securitatea AI intră într-o etapă nouă. Nu mai este vorba doar despre riscul ca un chatbot să genereze accidental cod malițios, ci despre agenți capabili să fie integrați într-un lanț real de atac și să participe la operațiuni împotriva unor infrastructuri financiare.