Greșeala care apare inclusiv în școli sau la televizor. Cum se spune corect ora 12

Limba română este plină de capcane care îi pun în dificultate chiar și pe cei care o folosesc zilnic. Unele greșeli au devenit atât de răspândite încât pot fi auzite inclusiv în școli, la televizor sau în conversațiile obișnuite. Un astfel de exemplu este modul în care este exprimată ora 12, o formulare considerată corectă de foarte multe persoane, deși normele limbii române spun altceva.

Cum se spune corect ora 12

Una dintre cele mai întâlnite greșeli este folosirea expresiei „Ne vedem la ora doisprezece”. Deși apare frecvent în vorbirea de zi cu zi, această formulare nu este cea recomandată.

Varianta corectă este: „Ne vedem la ora douăsprezece”.

Această diferență poate părea minoră la prima vedere, însă ea face parte din regulile limbii române care stabilesc forma potrivită pentru exprimarea orei. Chiar dacă varianta greșită a devenit foarte populară, forma acceptată rămâne „ora douăsprezece”.

Vezi și:

Stațiunea cu cele mai mici prețuri de pe litoral. Micii și saramura costă mai puțin decât o cafea în alte locuri

Greșelile de exprimare nu se rezumă la dezacorduri

Erorile de limbă română nu înseamnă doar dezacorduri gramaticale, prescurtări folosite pe internet sau înlocuirea unor litere în mesajele scrise. Există și numeroase cuvinte sau expresii utilizate greșit, unele dintre ele intrând treptat în vocabularul curent.

Printre formulele întâlnite frecvent se numără „a lua la cunoștință”, „a agrea o înțelegere” sau „a aștepta pe cineva la locație”. Deși sunt folosite de foarte multe persoane, acestea nu respectă sensul consacrat al cuvintelor din limba română.

Fenomenul este cu atât mai interesant cu cât multe dintre aceste utilizări greșite au devenit atât de obișnuite încât trec neobservate în conversațiile cotidiene.

Cuvinte folosite adesea cu un sens greșit

Un exemplu este cuvântul „patetic”. Mulți îl folosesc cu sensul de „jalnic”, influențați de limba engleză. În realitate, în limba română, termenul provine din grecescul „pathos” și se referă la o exprimare încărcată de sentimente, dramatism și intensitate emoțională.

La fel se întâmplă și cu termenul „fortuit”, care este confundat deseori cu „forțat”. Sensul său real este însă „întâmplător”, „neprevăzut” sau „neașteptat”.

Și cuvântul „dilemă” este adesea utilizat în contexte nepotrivite. Acesta nu desemnează orice alegere între două variante, ci o situație în care ambele opțiuni sunt nefavorabile sau conduc la dificultăți.

De asemenea, termenul „veleitate” este frecvent confundat cu ideea de aptitudine sau talent. În realitate, el desemnează o dorință, o ambiție sau o pretenție nejustificată.

Expresii care au intrat în limbajul curent

Una dintre cele mai răspândite formulări greșite este „a lua la cunoștință”. Forma corectă este „a lua cunoștință”. Totodată, substantivul „cunoștință” se scrie cu un singur „i”.

În aceeași categorie intră și folosirea verbului „a agrea” cu sensul de a accepta un contract sau o înțelegere. Sensul său este legat de simpatie sau, în limbaj diplomatic, de acceptarea unui reprezentant diplomatic.

Alte exemple sunt expresiile „mai superior”, „mai inferior” sau „mai special”, considerate greșite deoarece termenii respectivi nu acceptă grade de comparație.

Confuzii apar și în cazul cuvintelor „laborios”, „lucrativ” și „facilitate”. Primul descrie ceva care necesită mult efort, al doilea se referă la ceva rentabil sau profitabil, iar al treilea desemnează ușurința cu care poate fi realizată o activitate, nu clădiri sau spații.

O situație asemănătoare apare și în expresia „a pune presiune pe cineva”, influențată de limba engleză. În limba română, forma recomandată este verbul „a presa”.