Google schimbă direcția: centrele AI împing compania spre energie pe gaz, în ciuda obiectivelor climatice

Creșterea accelerată a inteligenței artificiale începe să aibă un cost real, iar una dintre cele mai mari companii tech din lume pare să facă un pas neașteptat. Google analizează utilizarea unei centrale pe gaz pentru alimentarea unui datacenter din Texas, o decizie care ridică semne de întrebare serioase legate de strategia sa climatică.

Proiectul face parte dintr-un parteneriat cu Crusoe Energy și vizează dezvoltarea unui campus de datacentere cunoscut sub numele de „Goodnight”. Centrala ar urma să funcționeze independent de rețeaua electrică și să alimenteze direct infrastructura AI, scrie The Guardian.

Problema? Impactul asupra mediului este semnificativ.

AI vs. mediu: cât de mare este impactul real

Conform documentelor depuse pentru autorizare, centrala ar putea genera până la 4,5 milioane de tone de CO₂ anual. Pentru comparație, acest nivel depășește emisiile întregului oraș San Francisco.

Este un contrast puternic față de imaginea construită de Google în ultimii ani, compania fiind considerată un lider în investițiile în energie regenerabilă. De-a lungul timpului, gigantul tech a investit masiv în energie eoliană, solară și alte surse curate.

Totuși, realitatea din 2026 arată diferit. Cererea enormă de energie generată de dezvoltarea AI pune presiune pe infrastructură, iar soluțiile verzi nu reușesc încă să țină pasul cu ritmul de creștere.

Mai mult, Google nu este singura companie în această situație. Giganți precum Microsoft, Amazon și Meta explorează, la rândul lor, soluții bazate pe gaz pentru a-și susține expansiunea în zona AI.

Google, de la „zero emisii” la compromisuri strategice

În 2020, Google își propunea un obiectiv ambițios: funcționarea completă pe energie fără carbon până în 2030. Între timp, lucrurile s-au complicat.

În 2023, compania a recunoscut că nu mai menține neutralitatea operațională a emisiilor, iar în 2024 a raportat o creștere de aproape 50% a emisiilor față de 2019. Principalul motiv: consumul uriaș al centrelor de date.

În 2025, discursul s-a schimbat din nou. Obiectivele concrete au fost înlocuite cu așa-numitele „climate moonshots”, adică ținte ambițioase, dar fără garanții clare de realizare.

Oficial, Google susține că utilizarea gazului nu reprezintă o renunțare la obiectivele climatice, ci o etapă temporară în tranziția către o infrastructură energetică mai stabilă. În practică însă, decizia arată cât de dificil este echilibrul dintre inovație și sustenabilitate.

Concluzia este simplă, dar incomodă: revoluția AI vine cu un consum energetic uriaș, iar chiar și companiile care au promovat energia verde sunt nevoite să facă compromisuri.

În următorii ani, adevărata provocare nu va mai fi doar dezvoltarea AI-ului, ci alimentarea lui fără a compromite viitorul climatic.

Cum arată acum Aero1200, cartierul unde un Boeing 747 va fi montat între două turnuri uriașe