Giorgia Meloni vrea să-și înregistreze vocea ca marcă în UE. Premierul Italiei, primul mare politician care încearcă să se apere astfel de deepfake-uri

Demersul o plasează pe Meloni într-un grup tot mai mare de persoane publice care caută soluții juridice împotriva clonării digitale. Artiști precum Taylor Swift au depus deja cereri pentru protejarea vocii, însă Meloni este considerată primul politician important cunoscut care încearcă să folosească această strategie. Miza este una tot mai mare, în condițiile în care vocile clonate cu inteligență artificială pot fi generate pornind de la fragmente audio foarte scurte și apoi folosite în fraude, propagandă sau materiale false.

Ce a înregistrat Giorgia Meloni la EUIPO

Dosarul depus la EUIPO include o înregistrare audio de aproximativ patru secunde în care Giorgia Meloni repetă în italiană expresia „Io sono Giorgia Meloni” – „Eu sunt Giorgia Meloni”. Formula este deja asociată puternic cu lidera italiană, după ce a folosit-o într-un discurs politic devenit celebru în 2019. „Io Sono Giorgia” a fost și titlul autobiografiei sale publicate în 2021.

Potrivit informațiilor publicate de ANSA, cererea este asociată cu trei categorii de servicii, care includ conținut multimedia descărcabil, activități culturale și organizarea unor evenimente politice. Statutul cererii este, deocamdată, „under examination”, ceea ce înseamnă că Meloni nu deține încă marca europeană pentru vocea sa.

Înregistrarea unei voci ca marcă nu înseamnă însă că orice imitație a acesteia devine automat ilegală. Protecția oferită de dreptul mărcilor este legată de modul și domeniile în care marca este înregistrată și utilizată. Totuși, o asemenea recunoaștere i-ar putea oferi premierului italian un instrument juridic suplimentar pentru a contesta anumite utilizări neautorizate sau pentru a solicita eliminarea unor materiale de pe platformele online.

Inteligența artificială poate clona vocea din câteva secunde

Problema pe care încearcă să o combată Meloni este mult mai amplă decât situația unui singur politician. Sistemele moderne de AI sunt capabile să reproducă timbrul, accentul, ritmul și intonația unei persoane pornind de la mostre audio disponibile public. Pentru politicieni, actori, muzicieni sau creatori de conținut, materialul necesar pentru antrenarea unui astfel de sistem este foarte ușor de găsit online.

Fenomenul deepfake-urilor și al clonării vocale a devenit inclusiv o problemă de securitate și fraudă. Un material fals poate face să pară că un politician a făcut o declarație pe care nu a rostit-o niciodată, iar o voce artificială poate fi folosită pentru apeluri telefonice, mesaje audio sau reclame frauduloase.

Giorgia Meloni a fost deja ținta unor falsuri digitale. În 2024, premierul italian a inițiat acțiuni în justiție într-un caz privind materiale pornografice deepfake realizate folosindu-i imaginea. Cazul Giorgiei Meloni și fenomenul deepfake a arătat cât de dificilă poate deveni protejarea identității unei persoane atunci când instrumentele AI permit modificarea realistă a imaginilor și videoclipurilor.

Taylor Swift și alte vedete au încercat aceeași strategie

Meloni nu este prima persoană publică ce încearcă să folosească legislația privind mărcile pentru a-și proteja vocea. Taylor Swift a depus în aprilie 2026, prin compania TAS Rights Management, cereri în Statele Unite pentru înregistrarea unor elemente legate de vocea și imaginea sa. Actorul Matthew McConaughey a adoptat, la rândul său, o strategie similară.

Pentru Swift, problema nu este doar ipotetică. Cântăreața a fost anterior folosită în reclame false în care o versiune generată de AI a vocii sale părea să promoveze produse pe internet. Astfel de incidente explică de ce artiștii și alte personalități caută metode juridice suplimentare pentru a-și controla identitatea digitală.

În cazul lui Meloni, însă, situația deschide o discuție și mai sensibilă. O voce clonată a unui politician poate fi folosită nu doar pentru fraude comerciale, ci și pentru manipularea opiniei publice, dezinformare sau falsificarea unor declarații politice. Într-o perioadă în care câteva secunde de audio pot fi suficiente pentru generarea unei replici digitale convingătoare, vocea unei persoane publice începe să fie tratată nu doar ca o caracteristică personală, ci și ca un activ ce trebuie protejat juridic.

Cererea premierului italian ar putea deveni astfel un precedent urmărit atent în Europa. Chiar dacă o marcă sonoră nu poate opri tehnic un sistem AI să cloneze o voce, ea poate adăuga o nouă cale juridică prin care persoanele vizate să lupte împotriva utilizărilor neautorizate.