Generațiile tinere par să îmbătrânească mai repede biologic. Legătura descoperită cu riscul de cancer

Cancerul este asociat, de regulă, cu înaintarea în vârstă. Cu cât organismul acumulează mai multe modificări celulare, inflamație, expuneri nocive și erori genetice, cu atât crește probabilitatea apariției unei tumori. Totuși, medicii și cercetătorii observă de mai mulți ani un fenomen care ridică multe întrebări: anumite tipuri de cancer apar tot mai des la adulți tineri.

O nouă cercetare internațională vine cu o posibilă explicație. Oamenii născuți în generații mai recente par să aibă, la aceeași vârstă din buletin, o vârstă biologică mai mare decât persoanele născute cu câteva decenii înainte. Iar această îmbătrânire biologică accelerată este asociată cu un risc mai ridicat de apariție a unor forme de cancer înainte de 55 de ani.

Studiul nu spune că orice persoană tânără care pare „mai îmbătrânită” biologic va face cancer și nici nu demonstrează că îmbătrânirea accelerată este cauza directă a bolii. Cercetătorii vorbesc despre o asociere importantă, care ar putea ajuta în viitor la identificarea persoanelor ce ar beneficia de prevenție și monitorizare mai atentă.

Vârsta biologică nu este aceeași cu vârsta din buletin

Vârsta cronologică este simplă: reprezintă numărul de ani trecuți de la naștere. Vârsta biologică încearcă să măsoare altceva, mai greu de observat direct: cât de mult „uzură” a acumulat organismul față de ceea ce ar fi normal pentru vârsta respectivă.

Vezi și:

VIDEO Imagini dramatice din timpul celor două cutremure devastatoare din Venezuela. Clădiri prăbușite și panică pe străzile din Caracas

Două persoane de 40 de ani pot avea aceeași vârstă cronologică, dar profile biologice foarte diferite. Una poate avea markeri de sânge, metabolism, inflamație și funcționare a organelor apropiați de media persoanelor de aceeași vârstă. Cealaltă poate avea un profil mai apropiat de cel al unei persoane mai în vârstă, fără ca acest lucru să fie vizibil neapărat în fiecare zi.

Cercetătorii implicați în proiect au folosit mai multe metode pentru a estima această diferență, inclusiv PhenoAge, un model care ia în calcul nouă valori biochimice din sânge. Printre ele se află albumina, creatinina, glicemia și mai mulți indicatori care pot sugera cum funcționează organismul în ansamblu.

Analiza principală a inclus peste 154.000 de persoane din UK Biobank. Autorii au observat că participanții născuți între 1965 și 1974 aveau, după ajustarea pentru vârsta cronologică, o vârstă biologică mai ridicată decât cei născuți între 1950 și 1954. Rezultatele au fost apoi comparate și cu date din programul american All of Us.

Vezi și:

Celulele care luptă cu cancerul pot fi „slăbite” de o proteină ascunsă. Descoperirea care dă speranțe medicilor

Un medicament banal pentru astm ar putea ajuta în lupta cu unele dintre cele mai agresive forme de cancer

Diferențele nu trebuie interpretate ca o dovadă că oamenii tineri sunt brusc „bătrâni” din punct de vedere medical. Este vorba despre modificări statistice în profilele biologice ale unor cohorte mari de populație. Tocmai de aceea, cercetătorii spun că fenomenul trebuie urmărit în studii suplimentare.

Ce tipuri de cancer au fost asociate cu îmbătrânirea accelerată

În analiză, fiecare creștere cu o deviație standard a vârstei biologice a fost asociată cu un risc cu aproximativ 8% mai mare de cancer solid cu debut precoce. Cele mai clare legături au apărut pentru cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul uterin.

Echipa a mers mai departe și a încercat să vadă dacă anumite sisteme ale organismului contează mai mult decât altele. Rezultatele au indicat că îmbătrânirea biologică a sistemului imunitar a fost asociată cu un risc mai mare de cancer pulmonar apărut devreme. În același timp, semnele de îmbătrânire accelerată în țesutul adipos au fost asociate cu riscul de cancer colorectal cu debut precoce.

Această observație este importantă fiindcă sugerează că nu există un singur „ceas” care dictează îmbătrânirea întregului organism. Unele țesuturi și organe pot fi afectate mai devreme decât altele, în funcție de genetica fiecărei persoane, stilul de viață, expunerile din mediu, alimentație, inflamație, greutate, somn și alți factori încă insuficient înțeleși.

Autorii nu spun că aceste mecanisme pot fi deja transformate într-un test de rutină pentru depistarea cancerului. În acest moment, ceasurile biologice rămân instrumente de cercetare, iar rezultatele lor nu trebuie tratate ca un diagnostic individual. Dar studiul poate deschide drumul spre metode mai precise de evaluare a riscului.

De ce cancerul cu debut precoce ridică tot mai multe întrebări

În ultimele decenii, mai multe forme de cancer diagnosticate înainte de 50 sau 55 de ani au devenit mai frecvente în multe țări. Creșterea este vizibilă mai ales în cazul cancerului colorectal, dar cercetătorii investighează și tendințe legate de cancerul uterin, pulmonar și alte tumori.

Explicația probabil nu stă într-un singur factor. Oamenii de știință discută despre schimbări în alimentație, creșterea obezității, sedentarism, consumul de alcool, expunerea la poluanți, dereglări metabolice, somn insuficient, microbiom, stres cronic și factori care pot acționa încă din copilărie.

Îmbătrânirea biologică ar putea funcționa ca un indicator care adună la un loc efectele acestor influențe. În loc să urmărească separat fiecare obicei sau expunere, cercetătorii încearcă să observe urmele lăsate de ele asupra corpului. Este o abordare promițătoare, dar încă la început.

Concluzia cea mai importantă este că riscul de cancer nu poate fi redus la o singură cifră sau la un singur test. Studiul nu oferă un motiv de panică, ci o direcție nouă pentru cercetare. În viitor, astfel de date ar putea ajuta medicii să identifice mai devreme persoanele cu risc crescut și să adapteze strategiile de prevenție sau screening.

Până atunci, mesajul rămâne același: cancerul nu este o boală exclusiv a vârstei înaintate, iar schimbările care apar în organism de-a lungul vieții merită înțelese mult mai bine. Generațiile mai tinere nu sunt condamnate la boală, dar cercetătorii au încă o piesă importantă într-un puzzle care devine tot mai urgent.

Inteligența artificială poate aduce 280 de miliarde de euro în Europa Centrală. România are însă cea mai mică adopție în companii