Fotonul care „iese” înainte să intre: experimentul cu timp negativ care sfidează intuiția
Un experiment cuantic arată că un foton poate părea că petrece mai puțin de zero secunde într-un nor de atomi. Mai surprinzător este că atomii au confirmat rezultatul. Cercetarea, publicată în Physical Review Letters, sugerează că „timpul negativ” nu este doar o iluzie produsă de forma unui impuls luminos.
Descoperirea nu înseamnă că oamenii de știință au construit o mașină a timpului. Nu permite nici trimiterea mesajelor în trecut. Fenomenul poate fi explicat prin mecanica cuantică standard. Totuși, el arată că timpul petrecut de o particulă într-un anumit sistem poate avea valori care par imposibile în lumea de zi cu zi.
Fotonii au traversat un nor de atomi de rubidiu
Cercetătorii au trimis fotoni printr-un nor format din atomi de rubidiu. Energia unui foton poate fi transferată temporar unui atom. În acel moment, atomul ajunge într-o stare excitată. Ulterior, energia este eliberată din nou sub forma unui foton.
În cele mai multe cazuri, lumina este împrăștiată în diferite direcții. Doar o parte dintre fotoni traversează norul și continuă pe traseul inițial. Echipa a analizat tocmai aceste cazuri rare. Scopul a fost să afle cât timp petrece energia fotonului în interiorul atomilor.
A apărut însă o problemă. Pentru ca interacțiunea să aibă loc, fotonul trebuie să aibă o energie foarte bine definită. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg spune că momentul sosirii sale devine astfel mai puțin precis. Cercetătorii pot stabili o medie, dar nu pot indica exact când intră fiecare foton în nor.
Când au comparat timpul mediu de intrare cu momentul ieșirii, fotonii au ajuns mai devreme decât era anticipat. Calculele indicau că aceștia petrecuseră un interval negativ în nor. Fenomenul de timp negativ mai fusese observat, dar era considerat în mare parte un efect statistic.
Atomii au confirmat rezultatul imposibil
Explicația tradițională era legată de forma impulsului luminos. Un impuls nu este un punct perfect. Are o parte frontală și una posterioară. Norul de atomi poate bloca mare parte din impuls, în timp ce marginea sa frontală reușește să treacă.
În această interpretare, fotonul nu iese cu adevărat înainte să intre. Doar partea timpurie a impulsului supraviețuiește. Momentul mediu al sosirii este astfel deplasat. Timpul negativ ar fi fost doar o consecință matematică a deformării luminii.
Cercetătorii au decis să întrebe, indirect, atomii. Ei au folosit un al doilea fascicul laser. Acesta a traversat norul în timp ce fotonii analizați treceau prin sistem. Micile schimbări de fază ale fasciculului au indicat dacă atomii se aflau într-o stare excitată.
Măsurarea trebuia să fie extrem de slabă. În mecanica cuantică, observarea precisă poate modifica sistemul. O măsurare puternică ar fi împiedicat interacțiunea dintre foton și atomi. Acest fenomen este cunoscut drept efectul cuantic Zeno.
O singură încercare oferea foarte puține informații. Echipa a repetat experimentul de milioane de ori. Media rezultatelor a indicat același timp negativ sugerat de sosirea fotonilor. Atomii păreau să confirme că energia luminii petrecuse un interval negativ în interiorul norului.
De ce nu putem călători în trecut
Rezultatul nu încalcă viteza luminii. Nu permite transmiterea informațiilor mai repede decât limita stabilită de teoria relativității. Nici ordinea reală a cauzei și efectului nu este inversată. Vorbim despre o „valoare slabă”, obținută din măsurători cuantice repetate.
Valorile slabe pot ajunge în afara intervalului considerat normal. Ele nu trebuie interpretate ca durate măsurate de un cronometru obișnuit. Același tip de precauție este necesar și atunci când discutăm despre teleportarea cuantică. Denumirea sună spectaculos, dar fenomenul nu transportă instantaneu oameni sau obiecte.
Experimentul este important deoarece efectul a fost observat prin două metode diferite. Prima a analizat momentul sosirii luminii. A doua a urmărit starea atomilor. Ambele au produs rezultate compatibile. Timpul negativ nu mai poate fi respins doar ca o deformare înșelătoare a impulsului.
Fizica cuantică oferă frecvent rezultate care contrazic intuiția. Celebrul experiment mental cu pisica lui Schrödinger arată aceeași diferență dintre lumea microscopică și experiența obișnuită.
Nu avem o cale către trecut. Avem însă o nouă dovadă că timpul, lumina și materia se comportă mult mai straniu la scară cuantică decât ne-am putea imagina.