Filmul de pe Netflix care a cucerit România e prost dacă îl iei în serios, dar perfect dacă n-ai chef să gândești într-o duminică

Filmul de pe Netflix care a cucerit România e prost dacă îl iei în serios, dar perfect dacă n-ai chef să gândești într-o duminică
RECENZIE
Foto: Netflix

Office Romance, noua comedie romantică de pe Netflix cu Jennifer Lopez și Brett Goldstein, este în prezent pe primul loc în topul filmelor de pe Netflix România, ceea ce spune multe despre nevoia publicului de ceva ușor, recognoscibil și fără mari pretenții. Nu este filmul care reinventează genul, nu este revenirea triumfală a comediei romantice inteligente și nici nu are vreo ambiție reală de a spune ceva nou despre dragoste, muncă sau relații. Este, în schimb, exact genul de titlu pe care îl pornești într-o duminică, când nu mai ai energie pentru un thriller complicat, o dramă de Oscar sau un documentar care te lasă cu anxietate.

Regizat de Ol Parker, cunoscut pentru zona de comedie romantică și cinema luminos, Office Romance îi are în prim-plan pe Jennifer Lopez, în rolul lui Jackie Cruz, și pe Brett Goldstein, în rolul lui Daniel Blanchflower. Scenariul este semnat de Brett Goldstein și Joe Kelly, iar printre producători se numără Jennifer Lopez, Brett Goldstein, Joe Kelly, Elaine Goldsmith-Thomas, Benny Medina, Aaron Ryder și Andrew Swett. Distribuția este completată de Betty Gilpin, Bradley Whitford, Tony Hale, Edward James Olmos, Amy Sedaris, Jodie Whittaker, Mary Wiseman, Rick Hoffman, Jackie Sandler și Will Sasso.

O poveste de birou care funcționează doar dacă o lași în pace

Filmul pornește de la o premisă clasică: doi oameni prinși în responsabilități, cariere, reguli și orgolii ajung să se placă exact acolo unde nu ar trebui. Jackie Cruz este o femeie puternică, aflată la conducerea companiei AirCruz, o CEO care încearcă să țină lucrurile sub control într-un mediu profesional plin de presiune. Daniel Blanchflower intră în peisaj ca avocatul nou al companiei, iar dinamica dintre cei doi devine rapid motorul filmului.

Pe hârtie, Office Romance ar putea fi o comedie despre limitele dintre viața personală și cea profesională, despre cum locul de muncă îți poate înghiți identitatea și despre cât de greu este să accepți vulnerabilitatea când ai construit totul în jurul controlului. În realitate, filmul de pe Netflix nu sapă prea adânc în niciuna dintre aceste direcții. Preferă glumițele, privirile lungi, tachinările previzibile și acea energie de rom-com construită ca să nu deranjeze pe nimeni.

Asta nu este neapărat o problemă, dacă știi ce apeși pe telecomandă. Office Romance este prost dacă îl iei în serios, pentru că multe dintre situații sunt neverosimile, unele replici par scrise cu gândul la trailer, iar personajele secundare intră și ies din scenă ca să bifeze funcții comice, nu ca să existe cu adevărat. Dar dacă îl iei ca pe un desert cinematografic fără valoare nutrițională, devine suportabil, pe alocuri chiar simpatic.

Jennifer Lopez știe foarte bine terenul pe care joacă. Are experiență în comedii romantice și încă poate duce un film de genul acesta prin prezență, carismă și acel tip de glamour care a definit multe dintre rolurile ei comerciale. Jackie Cruz nu este un personaj memorabil, dar Lopez îl face suficient de magnetic încât să nu îți pierzi complet interesul.

Jennifer Lopez și Brett Goldstein, chimie decentă într-un film scris pe pilot automat

Brett Goldstein, cunoscut mai ales pentru Ted Lasso, are aici un rol construit evident în jurul farmecului său ușor stângaci, autoironic și vulnerabil. Daniel Blanchflower este genul de personaj masculin care trebuie să pară inteligent, sensibil și suficient de dezordonat emoțional încât să devină interesant pentru protagonista impecabilă. Uneori îi iese, alteori pare că filmul insistă prea tare să îți spună cât de adorabil este.

Chimia dintre Jennifer Lopez și Brett Goldstein există, dar nu explodează. Funcționează mai bine în momentele relaxate, în schimburile de replici mai simple, decât în scenele care încearcă să pară intens romantice sau sexy. Filmul de pe Netflix vrea să fie ușor obraznic, dar rămâne într-o zonă foarte calculată, unde totul pare testat să fie suficient de atrăgător pentru publicul larg și suficient de cuminte pentru algoritm.

Distribuția secundară are nume bune, dar nu primește mereu material pe măsură. Betty Gilpin are energie și timing comic, Bradley Whitford aduce experiența sa de actor capabil să ridice orice scenă prin simplă prezență, iar Tony Hale funcționează în registrul său obișnuit de personaj ușor absurd. Edward James Olmos, în rolul lui Captain Jack Cruz, adaugă greutate emoțională, chiar dacă filmul nu pare mereu interesat să folosească până la capăt ce are la dispoziție.

Problema majoră este că Office Romance pare făcut după o rețetă veche, dar fără suficientă inspirație cât să transforme clișeele în farmec. Ai companie în criză, atracție interzisă, colegi care comentează, reguli care trebuie încălcate, o escapadă care schimbă dinamica și momente în care personajele se privesc de parcă tocmai au descoperit dragostea pentru prima dată. Nimic nu este surprinzător, iar filmul nici nu pare să vrea să fie.

De ce totuși merită pus într-o duminică fără planuri

Paradoxul este că, deși Office Romance nu este un film bun în sens serios, nu este nici complet inutil. Are ritm, arată bine, are actori cunoscuți și nu îți cere aproape nimic. Îl poți lăsa să curgă în fundal, îl poți urmări cu o cafea, cu ceva dulce sau cu telefonul lângă tine, fără să simți că pierzi detalii esențiale dacă ai clipit prea mult.

Aici este, de fapt, cheia. Nu îl lua în serios. Dacă pornești filmul de pe Netflix așteptând o comedie romantică memorabilă, cu replici care rămân, personaje bine dezvoltate și emoție reală, o să te enerveze. Dacă îl pornești ca pe un rom-com lejer de duminică, fără pretenții și fără așteptări, își face treaba decent.

Succesul din topul Netflix România nu este greu de explicat. Jennifer Lopez încă atrage public, comediile romantice sunt ușor de consumat, iar titlurile de acest tip funcționează foarte bine într-o perioadă în care oamenii vor relaxare rapidă. Nu fiecare film trebuie să fie mare cinema. Uneori, publicul vrea doar ceva familiar, cald, previzibil și suficient de lucios cât să umple două ore.

Office Romance este exact asta: un film comod, artificial, inegal, dar ușor de dus până la capăt. Nu îl recomanzi cu entuziasm, dar nici nu îl oprești cu furie. Îl pui dacă n-ai ce face într-o duminică, îl lași să te relaxeze și apoi îl uiți fără regrete. Iar pentru genul acesta de film, poate că e suficient.