Factura ascunsă a inteligenței artificiale: Google și Amazon emit mai mult carbon, deși promit neutralitate climatică

Factura ascunsă a inteligenței artificiale: Google și Amazon emit mai mult carbon, deși promit neutralitate climatică
Foto: Playtech

Cursa pentru inteligența artificială are un cost de mediu tot mai greu de ignorat, iar ultimele rapoarte de sustenabilitate ale Google și Amazon arată cât de complicat devine pentru Big Tech să își respecte promisiunile climatice. Emisiile totale de carbon ale Google au crescut cu 25% într-un an, în timp ce Amazon a raportat o creștere de 16%. O analiză publicată de TechCrunch arată că extinderea accelerată a infrastructurii AI pune presiune pe obiectivele de neutralitate climatică asumate de cele două companii.

Nici Google, nici Amazon nu spun direct că AI este singurul vinovat pentru creșterea emisiilor. Totuși, datele din rapoarte conturează aceeași imagine: mai multe centre de date, mai multe servere, mai multe cipuri performante și un consum de energie care crește într-un ritm greu de compensat doar prin contracte pentru energie regenerabilă.

Problema nu este reprezentată exclusiv de electricitatea necesară pentru a rula chatboturi, motoare de recomandare sau modele generative. Costul real începe înainte ca serverele să fie pornite, odată cu fabricarea cipurile, construcția clădirilor, producția de oțel și ciment, instalarea sistemelor de răcire și extinderea rețelelor electrice.

Centrele de date devin adevărata fabrică a erei AI

Amazon a raportat că emisiile absolute au crescut cu 16% între 2024 și 2025, iar emisiile din lanțul de aprovizionare au urcat cu 20%. Acestea reprezintă deja 76% din amprenta totală de carbon a companiei și includ construcția de centre de date, producția de hardware, transportul realizat de parteneri și fabricarea produselor vândute sub brand propriu.

Compania a adăugat în 2025 mai multă capacitate de centre de date decât orice altă firmă, inclusiv peste 1,2 GW doar în ultimul trimestru. Este o cifră relevantă pentru amploarea expansiunii: un gigawatt poate alimenta sute de mii de gospodării, iar infrastructura AI are nevoie de putere stabilă, permanentă, nu doar în anumite intervale ale zilei.

Google are o problemă similară. Emisiile sale indirecte, cunoscute drept Scope 3, au crescut cu 2,1 milioane de tone metrice într-un singur an și sunt acum duble față de nivelul din 2019, anul de referință folosit de companie. Scope 3 include emisiile pe care firma nu le controlează direct, cum ar fi cele din producția de servere, GPU-uri și alte echipamente necesare pentru centrele de date.

Fenomenul nu mai este doar o problemă teoretică. Centrele de date pentru AI aprind furia oamenilor, mai ales în comunitățile unde proiectele mari pot însemna presiune pe rețelele locale de electricitate, consum mare de apă pentru răcire, zgomot și teren ocupat.

Energia regenerabilă nu mai rezolvă singură problema

Google și Amazon au investit masiv în energie regenerabilă. Amazon spune că a egalat prin achiziții de energie curată 100% din electricitatea consumată de operațiunile sale globale în 2025, pentru al treilea an consecutiv. Google continuă, la rândul său, să cumpere energie fără emisii și să semneze contracte pentru capacități noi de producție.

Aceste măsuri contează, dar nu sunt suficiente pentru a elimina impactul construcției de noi centre de date. O clădire uriașă pentru servere nu apare din nimic: are nevoie de beton, oțel, cabluri, transformatoare, sisteme de răcire, cipuri și baterii. Multe dintre aceste industrii sunt dificil de decarbonizat, iar producția lor are loc adesea în regiuni unde energia este încă obținută în mare parte din combustibili fosili.

Cipurile reprezintă un punct sensibil. GPU-urile și memoria de mare performanță sunt esențiale pentru antrenarea și rularea modelelor AI, însă fabricarea semiconductorilor necesită energie uriașă și substanțe chimice cu efect de seră puternic. Cu cât companiile comandă mai multe acceleratoare pentru AI, cu atât amprenta de carbon din lanțul de producție devine mai importantă.

În același timp, industria caută soluții pentru a reduce consumul operațional. Serverele AI ale NVIDIA se răcesc cu lichid mai fierbinte este unul dintre exemplele care arată direcția: răcirea directă cu lichid ar putea diminua energia folosită pentru climatizare și, implicit, necesarul de apă.

Promisiunile climatice devin tot mai greu de respectat

Google vrea să ajungă la zero emisii nete până în 2030, iar Amazon și-a stabilit ca termen 2040. Ambele obiective rămân ambițioase, dar ritmul actual de investiții în AI complică serios calculele. Nu este suficient să cumperi certificate verzi sau să construiești parcuri solare dacă infrastructura fizică se extinde mai repede decât pot fi reduse emisiile din materiale și lanțuri de aprovizionare.

Pentru a-și respecta țintele, companiile vor avea nevoie de mai mult decât energie regenerabilă. Vor trebui să investească în ciment și oțel cu emisii reduse, să crească eficiența serverelor, să construiască centre de date în zone cu energie mai curată și să cumpere credite de eliminare a carbonului, nu doar compensări ieftine pe hârtie.

Miza este uriașă și pentru România. Un centru AI de 860 de milioane de euro, planificat în Cluj arată că infrastructura pentru inteligență artificială nu mai este o problemă care se discută doar în Silicon Valley. Ea ajunge tot mai aproape de comunități, rețele electrice și resurse locale.

AI poate ajuta la optimizarea transportului, a agriculturii sau a consumului de energie. Dar, până când aceste beneficii vor compensa cu adevărat costurile infrastructurii, expansiunea AI riscă să devină una dintre cele mai mari contradicții ale tehnologiei moderne: un instrument promovat ca soluție pentru viitor, construit printr-o presiune uriașă asupra resurselor prezentului.