Explozia prețului la combustibil afectează agricultura din România. 30% din ogoare sunt în pericol. Ce înseamnă asta pentru români

Creșterea accelerată a prețului la combustibil începe să producă efecte vizibile în agricultura românească, unde tot mai mulți fermieri renunță la lucrările esențiale din cauza costurilor ridicate. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), motorina care se apropie de pragul de 10 lei/litru și lipsa lichidităților determină agricultorii să reducă drastic investițiile, existând riscul ca între 10% și 30% din suprafețele agricole să rămână nelucrate.

Agricultorii renunţă să mai lucreze ogoarele

Situația din teren este una îngrijorătoare, chiar dacă nu este încă vizibilă pentru publicul larg. Președintele AEI, Dumitru Chișăliță, atrage atenția asupra unei schimbări majore:

„Fermierii decid conștient să nu mai lucreze pământul: ‘Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce’. Nu se vede la televizor, nu e panică în piețe și nu sunt rafturi goale, dar, în câmp, se întâmplă ceva mult mai serios: România începe să producă mai puțin nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai merită.”

În mod normal, arătura de primăvară are loc în februarie, dacă vremea permite, dar în principal în luna martie și, cel târziu, la începutul lunii aprilie. După 15 aprilie, această lucrare devine riscantă din punct de vedere agronomic, iar după finalul lunii nu mai este rentabilă pentru culturile de primăvară. În acest context, estimările arată că doar 70-75% din lucrările realizate în 2025 vor mai fi efectuate în martie 2026, alte 10-15% în prima parte a lunii aprilie și mai puțin de 5% după jumătatea lunii.

„În total, 10-30% din suprafață nu se mai lucrează deloc, din cauza scumpirii motorinei și a lipsei resurselor de finanțare”, explică Chișăliță. Mai mult, nu doar aratul este afectat, ci întreg lanțul de lucrări agricole, de la discuire și însămânțare până la tratamentele ulterioare.

Aratul devine prima victimă

Un semnal de alarmă important este schimbarea de paradigmă:

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

„Aratul nu mai este standardul, devine excepția. Cu motorina spre 10 lei/l, aratul devine prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare lucrare din lanțul tehnologic”, se arată în analiză.

Chiar dacă agricultura nu intră într-un colaps, aceasta devine mult mai fragilă. Reducerea lucrărilor duce la o dependență mai mare de condițiile meteorologice, iar efectele asupra producției pot varia semnificativ.

„România nu intră într-o agricultură de tip colaps, ci într-una de compromis, în care se reduc lucrările la minimum. Producția vegetală poate scădea cu 1-4% în scenarii normale și chiar cu peste 15% în caz de secetă”, avertizează președintele AEI.

Impactul nu se oprește însă la nivelul fermelor, ci se propagă în întregul lanț economic. Creșterea simultană a costurilor cu motorina, energia, transportul și inputurile agricole generează un paradox: producția poate rămâne relativ suficientă, dar prețurile cresc semnificativ.

„Nu vorbim de penurie, ci de o criză de acces la alimente”, subliniază Chișăliță.

Ce îi aşteaptă pe români în urma acestei crize din agricultură

Estimările indică posibile scumpiri importante: uleiul ar putea crește cu 20-40%, carnea cu 15-30%, pâinea cu 10-25%, iar legumele cu 15-35%. În aceste condiții, coșul alimentar lunar ar putea ajunge la 1.700-1.840 lei pentru o gospodărie obișnuită și până la 2.760 lei pentru o familie cu doi copii, cu câteva sute de lei peste nivelul din 2025.

La nivel macroeconomic, impactul rămâne relativ limitat, agricultura având o pondere de aproximativ 2,5% în PIB. Totuși, efectele sunt resimțite direct de populație. În scenariul în care motorina ajunge la 11 lei/litru, până la 30% din teren ar putea rămâne nelucrat, producția ar scădea cu circa 3,6%, iar pierderile ar depăși 2 miliarde de lei.

„2026 nu este anul în care agricultura românească cade. Este anul în care se schimbă modelul, de la o agricultură intensivă la una defensivă. Nu vom rămâne fără mâncare, dar vom produce mai riscant și vom plăti mai mult”, concluzionează Dumitru Chișăliță.

Hummerul electric mai mic pe care GM nu vrea încă să-l producă: rival de Bronco și Wrangler, dar cu drone pentru off-road