Europa, vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice. Țările UE nu își comunică informațiile esențiale, iar hackerii profită de lipsa de coordonare

Uniunea Europeană investește miliarde de euro în securitate cibernetică, însă un obstacol important continuă să afecteze capacitatea statelor membre de a răspunde atacurilor informatice: lipsa schimbului rapid de informații. Deși amenințările digitale pot afecta simultan mai multe țări, autoritățile naționale nu transmit întotdeauna datele necesare pentru identificarea și gestionarea incidentelor. Situația poate întârzia reacția instituțiilor europene și poate permite extinderea efectelor unui atac dincolo de granițele statului în care a fost descoperit inițial.

Potrivit unei analize Reuters privind deficiențele sistemului european de securitate cibernetică , publicată pe 21 septembrie 2026, Curtea de Conturi Europeană avertizează că schimbul insuficient de informații dintre statele membre afectează eficiența mecanismelor de apărare ale Uniunii Europene. Auditorii au analizat modul în care funcționează cooperarea în domeniul securității cibernetice și au identificat probleme care persistă în ciuda investițiilor și a măsurilor adoptate pentru protejarea infrastructurilor digitale.

Atacul asupra aeroporturilor europene arată cât de gravă este lipsa comunicării

Unul dintre exemplele menționate în raportul Curții de Conturi Europene este atacul ransomware din septembrie 2025, care a vizat un furnizor de tehnologie pentru industria aviatică. Incidentul a provocat perturbări în mai multe aeroporturi importante, inclusiv la Londra, Bruxelles, Berlin și Dublin. Sistemele informatice utilizate pentru procesarea pasagerilor au fost afectate, iar unele aeroporturi au fost nevoite să recurgă la proceduri manuale de check-in și îmbarcare. La momentul respectiv, Playtech a relatat despre zborurile anulate și întârzierile provocate de atacul informatic asupra aeroporturilor din Berlin și Bruxelles .

Deși incidentul a afectat mai multe țări, auditorii europeni au constatat că niciunul dintre statele UE implicate nu a notificat Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, sau celelalte state membre prin mecanismele europene de cooperare. Lipsa acestor informații a limitat capacitatea autorităților de a evalua amploarea atacului și de a coordona un răspuns comun.

Vezi și:

Condiția pentru ca românii să-și recupereze banii plătiți în plus prin ROBOR. Pașii pentru obținerea compensației de la bancă

Raportul evidențiază și o problemă mai amplă: din 2016, niciun stat membru nu a raportat oficial un incident cibernetic clasificat drept unul de amploare la nivelul Uniunii Europene, deși această categorie include atacurile care afectează cel puțin două state membre.

Această situație nu înseamnă că Europa nu s-a confruntat cu atacuri informatice majore în ultimul deceniu, ci că mecanismele oficiale de notificare și clasificare nu au fost utilizate corespunzător.

Uniunea Europeană investește 1,4 miliarde de euro în securitate cibernetică

Curtea de Conturi Europeană arată că Uniunea Europeană a alocat aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru securitate cibernetică în actualul cadru bugetar multianual, aferent perioadei 2021–2027. Fondurile sunt destinate dezvoltării capacităților de apărare digitală, îmbunătățirii cooperării dintre autorități și consolidării mecanismelor de răspuns la incidente informatice.

Vezi și:

NIS2 schimbă regulile pentru companiile din România: securitatea cibernetică ajunge la masa conducerii

Agenți AI autonomi au încercat să spargă site-uri guvernamentale din SUA și Canada. Au lansat sute de mii de cereri

Cu toate acestea, investițiile nu pot compensa în totalitate lipsa unui schimb eficient de informații. Atunci când un stat membru identifică un atac, transmiterea rapidă a datelor tehnice către celelalte autorități poate contribui la recunoașterea unor amenințări similare și la limitarea efectelor acestora. În absența comunicării, fiecare țară riscă să investigheze separat un incident care ar putea afecta simultan infrastructuri din mai multe regiuni.

O altă problemă identificată de auditori este legislația națională privind securitatea. În anumite situații, regulile interne limitează posibilitatea autorităților de a transmite informații sensibile către instituțiile europene sau către alte state membre, chiar și atunci când incidentele au consecințe transfrontaliere.

Uniunea Europeană încearcă să rezolve aceste dificultăți prin noi măsuri legislative. În ianuarie 2026, Comisia Europeană a prezentat o propunere de revizuire a cadrului de securitate cibernetică, menită să consolideze capacitățile ENISA și să îmbunătățească protecția infrastructurilor critice. Mai multe detalii despre reforma europeană în domeniul securității cibernetice  au fost prezentate anterior pe Playtech.

Patru state europene, trimise în fața Curții de Justiție a UE

Problemele legate de aplicarea legislației europene au determinat Comisia Europeană să inițieze măsuri împotriva unor state membre. În iulie 2026, instituția a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul Franței, Irlandei, Țărilor de Jos și Spaniei, pentru neadaptarea legislațiilor naționale la cerințele europene privind schimbul de informații în domeniul securității cibernetice.

Aceste proceduri evidențiază dificultatea implementării uniforme a normelor europene într-un domeniu în care securitatea națională și protecția infrastructurilor strategice reprezintă responsabilități importante ale fiecărui stat. În același timp, atacurile informatice asupra unor furnizori comuni de tehnologie pot afecta simultan instituții, companii și servicii publice din mai multe țări.

La nivelul Uniunii Europene au fost introduse și noi obligații de raportare pentru producătorii de produse digitale. Începând cu 11 septembrie 2026, anumite vulnerabilități exploatate activ și incidente grave de securitate trebuie raportate în maximum 24 de ore de la identificare, în conformitate cu Cyber Resilience Act. Noile cerințe și funcționarea platformei europene de raportare au fost explicate într-un material Playtech despre obligația producătorilor de a raporta breșele de securitate în 24 de ore .

Totuși, aceste obligații nu elimină automat problemele de cooperare identificate de auditori, deoarece vizează categorii specifice de produse și incidente. Raportul Curții de Conturi Europene arată că autoritățile trebuie să îmbunătățească schimbul de date și coordonarea operațională pentru ca mecanismele comune să funcționeze eficient în cazul atacurilor majore.

Concluzia auditorilor este că Europa a făcut progrese în dezvoltarea infrastructurii de securitate cibernetică, însă capacitatea de reacție depinde în continuare de disponibilitatea statelor membre de a transmite informații relevante în timp util. Fără această cooperare, investițiile în tehnologie și mecanismele europene de apărare riscă să nu își atingă pe deplin obiectivele.

„Baywatch” revine în 2027 cu o nouă generație de salvamari. Cine îi înlocuiește pe Pamela Anderson și David Hasselhoff VIDEO