Europa scrie istorie în cursa spațială. Prima rachetă comercială lansată de pe continent a ajuns pe orbită

Europa tocmai a bifat una dintre cele mai importante premiere ale ultimilor ani în industria spațială. Startup-ul german Isar Aerospace a reușit să trimită racheta Spectrum pe orbită de la baza Andøya Spaceport din Norvegia, devenind prima companie spațială comercială europeană care plasează sateliți pe orbită printr-o lansare realizată din Europa continentală. Reuters descrie momentul drept un pas major spre reducerea dependenței Europei de furnizorii externi pentru accesul la spațiu.

Succesul vine după o primă tentativă care s-a încheiat prematur în martie 2025 și transformă Isar Aerospace dintr-un startup promițător într-un potențial competitor pe piața internațională a lansărilor de sateliți. Playtech scria încă din primăvară despre miza uriașă a celei de-a doua tentative Spectrum, iar obiectivul pe care compania îl urmărea atunci a devenit acum realitate.

Racheta Spectrum a ajuns pe orbită din a doua încercare

Misiunea, denumită „Onward and Upward”, a decolat de la centrul spațial Andøya din nordul Norvegiei pe 5 septembrie 2026, la ora 22:12 CEST. La bordul rachetei fără echipaj s-au aflat cinci sateliți de mici dimensiuni și un experiment tehnologic desfășurat în timpul zborului. Isar Aerospace a confirmat ulterior plasarea încărcăturilor pe orbită.

Performanța este cu atât mai importantă cu cât aceasta a fost abia a doua lansare a rachetei Spectrum. Prima încercare a avut loc pe 30 martie 2025. Racheta a decolat atunci cu succes și a părăsit platforma, dar zborul a fost oprit după aproximativ 30 de secunde, iar vehiculul a căzut controlat în mare. Compania a tratat misiunea drept un test destinat colectării de date, iar platforma de lansare nu a fost avariată.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Spectrum este o rachetă cu două trepte, lungă de 28 de metri și cu diametrul de doi metri. Potrivit producătorului, poate transporta până la 1.000 de kilograme pe orbita joasă a Pământului și aproximativ 700 de kilograme pe o orbită sincronă cu Soarele. Vehiculul este proiectat în special pentru sateliți mici și medii și pentru constelații de sateliți.

Europa vrea să nu mai depindă de alții pentru accesul la spațiu

Dincolo de performanța tehnică, reușita are o miză politică și strategică majoră. Europa încearcă de mai mulți ani să își reconstruiască o capacitate independentă și competitivă de lansare, într-o piață dominată în prezent de companii precum SpaceX.

Cancelarul german Friedrich Merz a descris lansarea drept „începutul unei noi ere”, iar comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a transmis că accesul independent al Europei la spațiu a primit un impuls important.

Subiectul autonomiei spațiale nu se limitează la rachete. Uniunea Europeană dezvoltă și IRIS², alternativa europeană la Starlink, o constelație proprie de sateliți destinată comunicațiilor sigure. În paralel, Europa investește tot mai mult în capabilități spațiale cu rol strategic și militar.

Isar Aerospace beneficiază și de sprijin instituțional important. La sfârșitul lunii august, compania a semnat un contract cu Agenția Spațială Europeană în cadrul European Launcher Challenge, program care îi asigură aproximativ 200 de milioane de euro în angajamente pentru dezvoltarea următoarei generații de vehicule și creșterea frecvenței lansărilor.

De la o singură lansare la 40 de rachete pe an

Pentru compania germană, atingerea orbitei este doar începutul. Daniel Metzler, cofondator și CEO Isar Aerospace, spune că posibilitatea efectivă de a lansa sateliți rămâne unul dintre cele mai mari blocaje ale întregii industrii spațiale. Compania vrea acum să transforme Spectrum într-un serviciu comercial utilizat în mod regulat de clienți privați și instituționali.

Isar are deja cinci rachete suplimentare în producție și își propune, pe termen lung, să ajungă la aproximativ 40 de lansări pe an, potrivit Reuters. Planurile depășesc și granițele Europei: compania dezvoltă o a doua bază de lansare în Nova Scotia, Canada. Un acord pentru construirea complexului a fost semnat în iulie 2026.

Europa are deja un lansator greu important prin Ariane 6, a cărui primă misiune comercială a marcat revenirea continentului în cursa spațială. Spectrum atacă însă o altă zonă a pieței: lansările mai flexibile pentru sateliți mici și medii, un segment care crește odată cu proliferarea constelațiilor comerciale și militare.

Succesul de la Andøya nu înseamnă că Europa a recuperat peste noapte avantajul uriaș al SpaceX. Demonstrează însă ceva esențial: o companie privată europeană poate construi o rachetă orbitală, o poate lansa din Europa continentală și poate livra sateliți pe orbită. După eșecul primei tentative, a doua lansare a transformat o ambiție într-o capacitate reală, iar competiția europeană pentru acces independent la spațiu intră într-o etapă complet nouă.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027