Elevii devin agitați după câteva ore fără telefon. Psiholog școlar: „Găsesc motive să iasă din clasă”

Lipsa telefonului mobil pentru doar câteva ore poate schimba comportamentul unor elevi în timpul programului școlar. Devin agitați, își pierd atenția, se foiesc sau încearcă să găsească motive pentru a ieși din clasă, spune Elena Stambuli, psiholog școlar. Observațiile apar într-un moment în care folosirea telefoanelor în școli este din nou intens discutată în România.

Problema nu este însă doar una care poate fi rezolvată prin reguli impuse la școală, consideră psihologul. O parte importantă a responsabilității revine familiei, iar părinții ar trebui să stabilească limite clare privind timpul petrecut de copii pe telefon.

Ce se întâmplă cu elevii când stau câteva ore fără telefon

Elena Stambuli atrage atenția că efectele pot deveni vizibile chiar în timpul orelor. Potrivit experienței sale, după două sau trei ore fără acces la telefon, unii copii devin neliniștiți și au dificultăți în a-și păstra atenția asupra activităților de la clasă.

Psihologul spune că unii elevi solicită frecvent să meargă la baie sau încearcă în alte moduri să iasă din sala de clasă. În opinia sa, părinții au un rol esențial în gestionarea relației copilului cu telefonul și trebuie să stabilească reguli clare acasă.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Subiectul a revenit în atenție și după ce au fost semnalate metode prin care unii elevi încearcă să ocolească regulile existente în școli. Observator News a relatat despre elevi care vin cu două telefoane, lasă unul în spațiul în care trebuie depozitate dispozitivele și îl păstrează pe celălalt asupra lor.

Ce reguli există acum pentru telefoanele elevilor

În prezent, legislația și regulamentele școlare prevăd deja restricții privind folosirea telefoanelor în timpul cursurilor. În învățământul preșcolar, primar și gimnazial, utilizarea telefonului mobil în timpul cursurilor este interzisă, cu anumite excepții, precum folosirea dispozitivului în scop educativ.

Statutul elevului prevede, de asemenea, reguli privind depozitarea telefoanelor pe parcursul programului școlar și posibilitatea preluării dispozitivului în cazul nerespectării acestora. Modul concret în care sunt aplicate regulile poate depinde și de regulamentul intern al fiecărei unități de învățământ.

Vezi și:

Telefoanele mobile în școli, din nou în vizor după rezultatele PISA. Ce au voie și ce nu au voie să facă elevii

Aplicarea prevederilor în practică rămâne însă o problemă. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat recent că regulile existente nu sunt respectate în toate școlile și a invocat inclusiv dificultatea profesorilor de a verifica dacă elevii au telefoane asupra lor.

Un proiect propune reguli mai stricte pentru telefoanele din școli

Discuția a ajuns și în Parlament. Deputata PNL Raluca Turcan a solicitat dezbaterea unui proiect legislativ care propune restricționarea telefoanelor mobile în școli și licee pe întreaga perioadă a cursurilor. Este vorba despre o propunere legislativă aflată în dezbatere, nu despre o regulă nouă deja aplicabilă.

Există însă poziții diferite asupra unei interdicții extinse. Consiliul Național al Elevilor s-a pronunțat împotriva interzicerii telefoanelor pe tot parcursul programului școlar, argumentând că o asemenea măsură nu poate rezolva singură problemele asociate folosirii excesive a dispozitivelor.

Dezbaterea nu privește, așadar, doar întrebarea dacă telefonul trebuie sau nu să fie permis la școală, ci și modul în care regulile pot fi aplicate efectiv și ce rol trebuie să aibă familia în stabilirea obiceiurilor digitale ale copiilor.

Regulile privind telefoanele sunt frecvente în școlile din România

Datele studiului comparativ EU Kids Online 2026 oferă și o imagine asupra regulilor existente. Cercetarea a inclus 28.465 de copii cu vârste între 10 și 16 ani din 19 țări europene, printre care și România. Potrivit datelor citate de Edupedu, regulile privind telefoanele sunt raportate mai frecvent de copiii din România decât media țărilor participante.

Proporția diferă însă semnificativ în funcție de vârstă. 82% dintre copiii români de 10 ani au declarat că școala lor are o regulă care nu le permite să aducă telefonul, procentul fiind de 56% în cazul celor de 11-12 ani, 69% pentru grupa 13-14 ani și 42% pentru adolescenții de 15-16 ani.

În acest context, observațiile psihologului școlar mută o parte a discuției dincolo de simpla interdicție. Comportamentul copiilor atunci când nu mai au acces la dispozitiv și regulile stabilite acasă devin elemente importante ale aceleiași probleme, în condițiile în care telefonul face parte din rutina zilnică a multor elevi.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027