Educația din România, între performanță și eșec: până la 50% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Cum s-a ajuns aici

Analfabetismul funcțional, o problemă majoră pentru România

Daniel David atrage atenția că fenomenul nu mai poate fi ignorat și ar trebui tratat ca o prioritate națională.

„În primul rând, sistemul de Educație este într-o reformă continuă în aproape orice țară. Niciodată lumea nu e mulțumită de cum funcționează. Totdeauna vrei ceva mai mult. Sistemul nostru însă are o problemă mult mai mare care afectează până la urmă țara. După diagnosticul pe care l-am făcut, diagnosticul QX, pentru mine a fost foarte important ca analfabetismul funcțional, care grevează sistemul de educație de peste 20-25 de ani, să fie recunoscut ca un risc de securitate națională și l-am introdus în Strategia Națională de Apărarea Țării”.

Potrivit acestuia, consecințele sunt grave și pe termen lung, pentru că generații întregi ajung nepregătite pentru realitatea în care trăiesc.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

„Și l-am luat ca inimic principal, ca să spun așa, pentru că analfabetismul funcțional înseamnă că de 25 de ani ne punem pe piață generații care nu sunt adaptate nu doar pentru piața muncii, nu sunt adaptate pentru lumea în care trăiesc, generații vulnerabile la manipulare, la teorii conspiraționiste, generații care nu știu să fie asertive”.

Cifrele reale: până la jumătate dintre elevi sunt afectați

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât procentul elevilor afectați este extrem de mare.

„În zona liceului ajungem în jur de 40 și ceva la sută, dar dacă îi socotim și pe copiii care nu sunt în școală, adică care au abandonat școala, putem merge spre 50%. Este un scor uriaș. Este de neacceptat. Noi avem lumini în sistem, avem olimpici, avem profesori dedicați și avem lucruri foarte bune, dar sunt insule într-un ocean de probleme”.

Această realitate arată o discrepanță majoră între performanțele de top și nivelul general al elevilor din România.

Reforma din educație: ce s-a schimbat și ce urmează

Fostul ministru susține că au fost începute mai multe reforme, însă unele nu au fost duse până la capăt.

Vezi și:

Cifre îngrijorătoare: jumătate dintre elevii români nu știu să calculeze un procent

„Aș începe mai degrabă cu reforma curriculumului la nivel de liceu. Adică liceul a rămas în urmă sub aspectul legat de curriculum. Ce materii predai, câte ore pentru fiecare materie, ce conținuturi. Avem încă unele manuale foarte vechi, de 20-25 de ani. Acolo am început o reformă importantă, care ar trebui să se implementeze din toamnă”.

Una dintre schimbările importante vizează descentralizarea deciziilor în școli.

„Ce e foarte important este că am descentralizat decizia foarte mult. Adică există un volum, un număr de ore care este la dispoziția școlii și școala va hotărî în ce direcție o să dea acele ore”.

Această abordare ar permite adaptarea educației la resursele și nevoile fiecărei unități de învățământ.

Testările elevilor se schimbă: accent pe competențe

Un alt punct important al reformei este schimbarea modului de evaluare a elevilor, astfel încât să fie testate competențe reale, nu doar cunoștințe teoretice.

„Am schimbat modul în care se vor face testările în clasele a doua, a patra și a șasea, pentru că până acum focalizarea era mai ales pe zona de matematică, științe, Limba Română și pe conținuturile predate în școală. Și am cerut să fie mai multe competențe din mai multe discipline testate”.

Daniel David subliniază că școala ar trebui să formeze un set complet de competențe, nu doar abilități limitate la câteva materii.

Evaluarea Națională și Bacalaureatul, în centrul criticilor

Fostul ministru consideră că actualele examene nu reflectă corect competențele elevilor și ar trebui regândite.

„Este anormal ca după un ciclu de gimnaziu, când noi trebuie să vizăm cele opt competențe cheie, toată testarea să vizeze două competențe din cele opt (…) Este o mare greșeală”.

În ceea ce privește Bacalaureatul, acesta ar trebui să aibă un rol diferit.

„Cred că Bacalaureatul la rândul lui trebuie regândit, mai ales în sensul că n-ar trebui să fie folosit pentru admitere la facultate. Bacalaureatul trebuie să fie un test care evaluează competențele pe care le-ai dobândit pe parcursul liceului”.

Impactul asupra societății: de la educație la comportament

Problemele din educație nu se opresc la nivelul școlii, ci se reflectă în întreaga societate.

„Problema este că această emancipare vine pe un fond cu probleme educaționale la noi (…) Și atunci când ai aceste generații (…) noi trecem în agresivitate, adică mă bat pentru drepturile mele călcând în picioare drepturile și valorile celorlalți. Asta este o problemă mare”.

În opinia sa, sistemul actual nu reușește să formeze cetățeni echilibrați, capabili să își apere drepturile fără a-i afecta pe ceilalți.

Un sistem între performanță și probleme structurale

Radiografia făcută de Daniel David scoate în evidență un paradox: România are elevi de top și profesori dedicați, dar și un nivel ridicat de analfabetism funcțional.

„Avem insule de performanță într-un ocean de probleme”.

Această imagine reflectă nevoia urgentă de reforme coerente și aplicate până la capăt, astfel încât educația să răspundă realităților actuale și să pregătească elevii pentru viitor.