Drona care nu mai trebuie să aterizeze: laserul ce o poate alimenta direct în zbor
Dronele ar putea rămâne în aer mult mai mult timp, fără opriri repetate pentru schimbarea sau încărcarea bateriilor. Cercetătorii chinezi au dezvoltat un sistem care transformă energia unui laser în electricitate și o transmite către motoarele aparatului de zbor, potrivit Live Science.
Tehnologia a fost prezentată de specialiști de la Civil Aviation University of China și Universitatea Tsinghua. Studiul a fost publicat pe 29 iulie 2026 în revista Matter & Light.
Deocamdată, sistemul a fost testat pe un model de dronă, nu pe un aparat aflat într-o misiune reală. Un receptor montat sub aripă a captat raza laser verde și a transformat lumina în energie electrică suficientă pentru alimentarea elicelor. Următorul pas va fi instalarea dispozitivului pe o dronă ușoară și testarea sa în aer liber.
Laserul este transformat în electricitate
Elementul central al sistemului este un receptor denumit PLC-TE, prescurtare de la perovskite laser cell-thermoelectric. Acesta funcționează într-un mod asemănător unei celule fotovoltaice, dar este optimizat pentru lumina intensă și concentrată a unui laser.
Receptorul folosește perovskit, un material cristalin cunoscut pentru capacitatea sa de a absorbi eficient lumina. Același tip de material este studiat pentru viitoarele generații de panouri solare cu perovskit, considerate o alternativă promițătoare la tehnologia bazată exclusiv pe siliciu.
În timpul experimentului, receptorul a transformat în electricitate 38,49% din energia laserului verde. Este un rezultat important pentru un sistem aflat încă în faza de laborator. Energia obținută a fost folosită direct pentru a pune în mișcare propulsoarele modelului de dronă.
Avantajul laserului este că energia poate fi transmisă de la distanță. O stație amplasată la sol ar putea urmări drona și direcționa raza către receptorul instalat pe aparat. În teorie, bateria ar putea fi încărcată în timpul zborului sau laserul ar putea alimenta direct o parte dintre sistemele dronei.
Temperatura a urcat până la 90 de grade
Primele teste au scos la iveală și o problemă serioasă. Atunci când receptorul a fost expus laserului de mare putere, temperatura dispozitivului a ajuns între 80 și 90 de grade Celsius. Căldura excesivă reduce eficiența conversiei și poate afecta componentele electronice sau structura aparatului.
Pentru a controla temperatura, cercetătorii au introdus în construcția receptorului nanocristale de triselenură de antimoniu. Materialul semiconductor formează o barieră termică și permite utilizarea mai eficientă a diferenței de temperatură dintre cele două părți ale dispozitivului.
Fluxul de aer produs de elice contribuie la răcirea receptorului. Astfel, mișcarea dronei devine o parte activă a sistemului termic. Totuși, această soluție trebuie verificată în condiții reale, unde vântul, praful, umiditatea și schimbările de direcție pot modifica performanța.
Greutatea receptorului reprezintă o altă provocare. Orice componentă suplimentară crește consumul de energie al dronei. Sistemul trebuie să genereze suficientă electricitate pentru a compensa masa adăugată și pentru a oferi un avantaj clar față de o baterie mai mare.
Dronele ar putea zbura ore întregi fără oprire
Autonomia limitată este una dintre principalele probleme ale dronelor electrice. Numeroase modele comerciale pot zbura numai câteva zeci de minute înainte să fie obligate să aterizeze. Chiar și dronele proiectate pentru autonomie ridicată depind de condiții speciale și de suprafețe mari acoperite cu celule fotovoltaice.
Alimentarea prin laser ar putea fi folosită în misiuni de supraveghere, inspecția pădurilor, monitorizarea incendiilor, căutarea persoanelor dispărute sau evaluarea zonelor afectate de dezastre. Dronele nu ar mai fi obligate să revină atât de des la bază pentru schimbarea bateriei.
Tehnologia ar putea deveni importantă și pentru livrările realizate cu drone. Un aparat care primește energie în anumite puncte ale traseului ar putea transporta colete pe distanțe mai mari și ar avea nevoie de mai puține stații de încărcare.
Interesul militar este la fel de mare. În iunie 2025, DARPA a transmis peste 800 de wați de energie cu ajutorul unui laser, pe o distanță de aproximativ 8,6 kilometri. Alte companii lucrează la sisteme capabile să livreze puteri de ordinul kilowaților către drone aflate la altitudini de până la 1.500 de metri.
Până la un zbor alimentat continuu mai sunt însă mai multe obstacole. Stația trebuie să urmărească perfect o țintă aflată în mișcare. Raza poate fi afectată de ceață, ploaie, praf sau alte obiecte. Sistemul are nevoie și de mecanisme de siguranță care să oprească imediat laserul atunci când traseul său este întrerupt.