Digitalizarea la români, între mit și realitate. Peste 80% dintre noi speră să scape de vizita la ghișeu și de dosar cu șină

De ani buni, digitalizarea este vândută în România ca o promisiune aproape magică. De fiecare dată când apare o nouă platformă, o nouă aplicație sau un nou proiect de reformă, ni se spune că statul se modernizează, că birocrația se simplifică și că relația dintre cetățean și instituții intră, în sfârșit, în secolul XXI. În practică însă, realitatea de zi cu zi rămâne adesea mult mai puțin spectaculoasă. Românii încă se lovesc de proceduri greoaie, instituții care nu comunică între ele și situații absurde în care trebuie să transporte hârtii dintr-un birou în altul, de parcă internetul ar fi rămas doar un decor frumos de prezentare.

Tocmai de aceea, cel mai nou studiu AtlasIntel realizat pentru Edge Institute este interesant nu doar prin cifre, ci și prin ce spune despre starea de spirit a publicului. Mesajul general este clar: românii nu resping digitalizarea, dimpotrivă. O susțin masiv, o folosesc tot mai des și o asociază cu un stat mai eficient. Nemulțumirea nu ține de ideea de digitalizare, ci de felul lent, fragmentat și inegal în care aceasta este livrată de autorități. 

Românii vor servicii online, nu drumuri inutile între instituții

Datele sondajului arată fără echivoc că digitalizarea are o susținere solidă în societate. 78,5% dintre respondenți spun că digitalizarea este un lucru bun sau foarte bun, ceea ce confirmă că, la nivel de percepție publică, nu mai vorbim de o idee controversată, rezervată doar celor pasionați de tehnologie. Din contră, digitalizarea este văzută tot mai clar ca un instrument concret de simplificare a vieții. În același timp însă, doar 8,4% dintre români consideră că țara este destul de digitalizată sau foarte digitalizată, în timp ce 83,4% spun că România este doar puțin digitalizată sau cel mult parțial digitalizată. Cu alte cuvinte, oamenii cred în direcție, dar nu sunt deloc convinși de rezultate. 

Poate cea mai importantă concluzie a studiului este legată de ce înseamnă, de fapt, digitalizarea pentru români. Nu înseamnă concepte abstracte, nu înseamnă jargon administrativ și nici interfețe lucioase făcute pentru conferințe. Pentru peste 82,3% dintre respondenți, principalul avantaj este foarte simplu: posibilitatea de a trimite cereri și de a rezolva probleme în relația cu statul exclusiv online, fără deplasare la ghișeu. Alte beneficii importante sunt păstrarea documentelor în telefon, într-o formă digitală utilizabilă, și eliminarea situațiilor în care cetățeanul ajunge curier între instituții. Este, de fapt, visul modest și profund românesc al unei administrații în care nu mai pierzi ore, nervi și zile întregi doar ca să obții o hârtie. 

La fel de relevant este și faptul că publicul asociază digitalizarea cu timp câștigat și cu reducerea birocrației. 79,1% spun că cel mai mare beneficiu este că oamenii nu mai sunt obligați să meargă la ghișeu, 60,4% vor acces mai rapid la informații și servicii, iar 54,9% văd în digitalizare un mod de a reduce birocrația instituțională. Asta arată că românii nu cer neapărat revoluții tehnologice greu de explicat, ci soluții simple, funcționale și predictibile. În mod ironic, poate tocmai această simplitate face digitalizarea atât de greu de livrat într-un stat obișnuit prea multă vreme cu dosarul, ștampila și circuitul inutil al hârtiei. 

Entuziasmul există, dar răbdarea românilor se subțiază

Partea bună pentru statul român este că cetățenii nu doar cer digitalizare, ci au început deja să folosească serviciile disponibile. 60,2% dintre respondenți spun că au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, 49,6% au făcut programări online pentru documente sau transport, iar 32,6% au apelat la programări online în spitale publice. Aproape 30% afirmă că au obținut digital acte sau documente de la primărie, ANAF sau alte instituții. Așadar, nu mai putem vorbi despre o populație refractară la interacțiunea online cu statul. Problema este alta: oferta publică de servicii digitale rămâne încă prea îngustă în raport cu deschiderea populației. 

Mai mult decât atât, acolo unde serviciile digitale există și funcționează, ele sunt apreciate. 70,9% dintre utilizatorii serviciilor publice online se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de experiență. Este poate cel mai important semnal din tot studiul, pentru că demontează ideea că românii ar prefera în continuare ghișeul, funcționarul și hârtia tipărită. Nu, atunci când platformele sunt utile, oamenii le folosesc și sunt mulțumiți de ele. Blocajul real nu este la cetățean, ci la ritmul de extindere a acestor soluții. Iar aici verdictul publicului este dur: 86,6% consideră că ritmul actual al digitalizării statului este lent sau foarte lent. 

Prioritățile formulate de respondenți sunt și ele foarte clare. 53,7% vor o aplicație în care să existe toate documentele personale, utilizabile atât în relația cu statul, cât și cu mediul privat. 50,3% cer programări online la spitale și acces la dosarul medical, iar 37,8% vor obținerea electronică a actelor personale și acces online la rețete, adeverințe sau trimiteri medicale. Cu alte cuvinte, publicul nu mai cere experimente disparate, ci un ecosistem coerent, centralizat și util. Exact aici se vede ruptura dintre mit și realitate: digitalizarea nu mai este o ambiție de nișă, ci o așteptare de masă, dar statul încă o tratează adesea ca pe un proiect-pilot permanent. 

Există, desigur, și temeri. 56,9% dintre români se tem de accesul la datele personale fără acord, 51,3% menționează dependența de rețelele sociale, iar 44,8% spun că îi îngrijorează dificultatea de a distinge între ce este real și ce este generat de inteligența artificială. Toate aceste rezerve arată că digitalizarea nu poate fi redusă la infrastructură și aplicații, ci trebuie construită și pe încredere. Într-o societate în care 74,8% dintre respondenți spun că principala lor îngrijorare este corupția din instituțiile statului, digitalizarea nu este percepută doar ca un progres tehnic, ci și ca o posibilă formă de reformă administrativă și de transparență. Tocmai de aceea, miza este atât de mare: românii nu mai vor doar să scape de ghișeu, ci să simtă că statul începe, în sfârșit, să funcționeze în favoarea lor.