Descoperire uimitoare sub un crater de asteroid: cercetătorii au găsit urme de viață antică
O echipă de cercetători a făcut o descoperire care ar putea schimba modul în care înțelegem apariția vieții pe Pământ. Sub un crater format în urma impactului unui asteroid în urmă cu aproximativ 42.000 de ani, oamenii de știință au identificat structuri considerate printre cele mai vechi tipuri de dovezi biologice de pe planetă.
Descoperirea a fost făcută în bazinul Jeokjung-Chogye din South Korea, iar cercetătorii cred că impactul asteroidului a creat condițiile perfecte pentru dezvoltarea microorganismelor, se arată pe Communications Earth & Environment.
Mai exact, căldura rămasă după coliziune ar fi transformat craterul într-un mediu hidrotermal asemănător izvoarelor termale, unde forme primitive de viață au reușit să supraviețuiască și să se dezvolte.
Structurile găsite sunt stromatolite, formațiuni stratificate create de colonii microbiene. Astfel de formațiuni sunt extrem de importante pentru cercetători deoarece reprezintă unele dintre cele mai vechi indicii ale existenței vieții pe Terra.
Cum ar fi putut asteroizii să ajute apariția vieții pe Pământ
Mult timp, impacturile cu asteroizi au fost asociate aproape exclusiv cu distrugerea. Însă tot mai multe studii sugerează că aceste coliziuni ar fi putut avea și un rol pozitiv în istoria planetei noastre.
În perioada timpurie a Pământului, acum miliarde de ani, planeta era bombardată constant de obiecte cosmice. Cercetătorii cred acum că fiecare crater format în urma acestor impacturi ar fi putut deveni un refugiu temporar pentru microorganisme.
În cazul descoperirii din South Korea, echipa a identificat în sedimente urme de europiu, un element chimic asociat frecvent cu activitatea hidrotermală. Prezența lui sugerează că apa din crater a fost încălzită de energia rămasă după impact pentru o perioadă foarte lungă.
Analizele au mai arătat concentrații ridicate de calciu, sulf și calcit, elemente asociate cu microorganisme adaptate la medii fierbinți. Toate aceste indicii susțin ideea că bazinul s-a transformat într-un lac hidrotermal capabil să susțină viața microscopică.
Cercetătorii estimează că stromatolitele identificate s-au format între aproximativ 23.400 și 14.600 de ani în urmă, ceea ce înseamnă că mediul hidrotermal creat de impact a persistat timp de zeci de mii de ani.
Descoperirea ar putea schimba și căutarea vieții pe Marte
Importanța studiului nu se oprește doar la istoria Pământului. Cercetătorii spun că rezultatele ar putea influența direct și viitoarele misiuni spațiale care caută urme de viață pe alte planete.
Una dintre ipotezele discutate acum este că astfel de cratere produse de asteroizi ar putea ascunde și pe Mars dovezi similare ale existenței microorganismelor antice.
Mai mult, stromatolitele sunt asociate cu apariția primelor organisme capabile de fotosinteză, considerate esențiale pentru oxigenarea atmosferei terestre. Unii cercetători cred că astfel de ecosisteme microbiene ar fi putut crea mici „oaze de oxigen” pe planeta primordială, într-o perioadă în care atmosfera Pământului era aproape complet lipsită de oxigen.
Desigur, oamenii de știință avertizează că încă nu există dovezi definitive că aceste formațiuni au avut un rol direct în transformarea atmosferei planetei. Totuși, descoperirea adaugă încă o piesă importantă într-un puzzle uriaș care încearcă să explice cum a apărut viața pe Terra.
Cercetătorii spun că alte cratere de impact de pe Pământ trebuie investigate mai atent, deoarece este posibil ca multe dintre ele să ascundă urme similare de activitate biologică antică.