Descoperire rară pe traseul Autostrăzii Moldovei. Arheologii au găsit în Neamț un obiect vechi de 1.600 de ani

Lucrările și cercetările arheologice desfășurate pe traseul viitoarei Autostrăzi A7 continuă să scoată la lumină fragmente importante din trecutul teritoriului românesc. Cea mai recentă descoperire vine din județul Neamț, unde specialiștii au identificat un artefact vechi de aproximativ 1.600 de ani, păstrat într-o stare remarcabilă.

Este vorba despre un pieptene realizat din corn de cerb, un obiect de uz personal care datează din perioada antichității târzii. Piesa a fost găsită într-un sit arheologic cercetat înaintea lucrărilor de construcție ale Autostrăzii Moldovei și oferă noi indicii despre comunitățile care au locuit în această regiune în urmă cu mai bine de un mileniu și jumătate.

Un obiect de îngrijire personală realizat cu multă migală

Potrivit arheologului Vasile Diaconu, astfel de piepteni erau realizați în ateliere specializate și reprezentau obiecte frecvent utilizate în secolul al IV-lea d.Hr. Confecționarea lor necesita îndemânare și cunoștințe tehnice avansate, deoarece cornul de cerb trebuia prelucrat cu atenție pentru a obține forma și rezistența necesare, scrie Historia.

De regulă, asemenea artefacte sunt descoperite în morminte, unde au fost depuse ca obiecte personale ale celor decedați. Descoperirea unei astfel de piese într-o așezare este însă la fel de valoroasă, deoarece oferă informații despre viața cotidiană și activitățile desfășurate de comunitățile locale.

Vezi și:

Actul fără de care nu ai voie să ridici un garaj în curte. Amenda poate ajunge la 100.000 de lei

Piesa găsită în Neamț este asociată culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, una dintre cele mai importante culturi arheologice din spațiul est-european al secolelor III-IV. Specialiștii consideră că aceste obiecte nu aveau doar un rol practic, ci reflectau și nivelul de dezvoltare al meșteșugurilor din acea perioadă.

Descoperirea completează seria de artefacte scoase la lumină în ultimii ani pe traseul viitoarei autostrăzi, proiect care s-a dovedit o sursă importantă de informații pentru cercetarea arheologică din România.

Ce era cultura Sântana de Mureș-Cerneahov

Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov s-a dezvoltat pe un teritoriu întins, care cuprindea zone din actuala Românie, Republica Moldova, Ucraina și alte regiuni din estul Europei. Numele său provine de la două situri reprezentative descoperite la Sântana de Mureș și Cerneahov.

Istoricii și arheologii asociază această cultură în special cu populațiile gotice, însă în cadrul ei au conviețuit și alte grupuri etnice, printre care sarmați, daci romanizați și comunități germanice.

Așezările din această perioadă se remarcau printr-un nivel ridicat de dezvoltare economică. Locuitorii practicau agricultura, creșterea animalelor și diverse meșteșuguri, iar contactele comerciale cu Imperiul Roman au contribuit la răspândirea unor influențe culturale și tehnologice importante.

Prosperitatea acestei lumi a început să se diminueze spre sfârșitul secolului al IV-lea, când invaziile hunilor au provocat schimbări majore în structura politică și socială a regiunii. Cu toate acestea, urmele lăsate de comunitățile care au aparținut culturii Sântana de Mureș-Cerneahov continuă să ofere informații esențiale despre perioada de tranziție dintre Antichitate și începuturile Evului Mediu.

Descoperirea pieptenelui din corn de cerb demonstrează încă o dată potențialul arheologic al zonei traversate de Autostrada A7. Fiecare nou artefact recuperat contribuie la reconstituirea unei istorii care, în multe privințe, rămâne încă insuficient cunoscută.

Trucul simplu care îi ajută pe oameni să reducă consumul de alcool. Rezultatele unui studiu pe aproape 8.000 de persoane