Depuneri pe supapele unui motor pe benzină cu injecție directă: de ce aditivul pus în rezervor poate avea efect limitat

Depuneri pe supapele unui motor pe benzină cu injecție directă: de ce aditivul pus în rezervor poate avea efect limitat
Depuneri de carbon pe supapele de admisie ale unui motor cu injecție directă
Alexandru Puiu
Google Urmărește pe Google

Un motor care tremură câteva secunde la prima pornire te poate face să încerci cea mai simplă soluție: un flacon de aditiv la următorul plin. Ideea nu e lipsită de logică, pentru că benzina chiar transportă aditivul spre motor. Contează însă unde ajunge amestecul. La un motor care funcționează exclusiv cu injecție directă, combustibilul este pulverizat în cilindru, după supapa de admisie. Depunerile despre care vorbește mecanicul se pot afla pe partea cealaltă a supapei, în canalul prin care intră aerul. Sunt două locuri foarte apropiate, dar faptul că un produs curăță unul nu înseamnă că îl spală și pe celălalt.

De ce carburantul nu mai spală spatele supapei

La injecția indirectă, injectorul pulverizează benzina în canalul de admisie, înaintea supapei. În multe astfel de configurații, combustibilul ajunge în contact cu spatele supapei, iar detergenții din el pot contribui la controlul depunerilor. Într-un motor cu injecție exclusiv directă, pe acolo trece aerul, în timp ce benzina este introdusă separat în camera de ardere. Dacă torni aditivul în rezervor, acesta urmează traseul carburantului. Poate avea un rol la injectoare, în funcție de produs și de problema existentă, dar nu beneficiază de același contact direct cu suprafața pe care s-a format crusta din admisie.

Există și motoare care combină cele două sisteme de injecție. Pe ele, răspunsul depinde inclusiv de când și cât folosește calculatorul injecția indirectă. De aceea contează să știi ce motor ai, nu doar ce scrie pe hayon. Un studiu publicat de SAE, realizat pe un set restrâns de motoare, a găsit mai puține depuneri la injectoare și în camera de ardere după folosirea aditivului testat, fără un efect semnificativ pe supapele de admisie ale motoarelor cu injecție directă. Este un exemplu util despre traseul combustibilului, nu o evaluare a tuturor produselor de pe piață.

Depunerile nu au o singură sursă. Cercetările arată că la formarea lor pot contribui uleiul și reziduurile din gaze, iar pe anumite motoare vaporii de ulei pot ajunge în admisie prin ventilarea carterului. Materialul se poate acumula în jurul tijei și pe spatele supapei. Dacă ajunge să afecteze trecerea aerului, motorul poate începe să dea semne. Totuși, o supapă pe care se văd depuneri nu este automat explicația pentru fiecare pornire ezitantă.

Când se justifică inspecția și ce poate face o curățare în service

Mersul neregulat la rece, rateurile și ezitările la accelerare justifică o diagnoză, dar pot avea și alte cauze: o bujie, o bobină, un injector sau o priză falsă de aer. Înainte să plătești pentru curățarea admisiei, cere să fie verificate erorile și cilindrii afectați, apoi întreabă dacă depunerile pot fi confirmate vizual. În funcție de acces, service-ul poate folosi o cameră de inspecție sau poate avea nevoie să demonteze galeria. E mult mai util să legi aspectul supapelor de simptomele motorului decât să alegi o intervenție doar pentru că știi că modelul are injecție directă.

Dacă depunerile sunt serioase și diagnosticul le indică drept cauză, există proceduri de curățare directă a admisiei. Unele mărci prevăd, pentru anumite motoare, sablarea cu granule din coji de nucă, cu supapele canalului tratat închise și cu recuperarea abrazivului. Este o operațiune de service, nu o soluție universală și nici un motiv să tratezi preventiv orice motor la același kilometraj. Dacă problema revine repede, merită verificată și ventilația carterului sau un eventual consum de ulei, potrivit diagnosticului. Aditivul din rezervor și curățarea supapelor pot avea ambele un rost, dar pentru două probleme diferite, în două locuri diferite ale motorului.

Playtech Icon
Playtech
Descarcă gratuit aplicația Playtech.ro din Google Play
Descarca
×