De ce vineri este considerată cea mai grea zi pentru consumul de energie. Când ar putea fi repornită centrala nucleară de la Cernavodă

De ce vineri este considerată cea mai grea zi pentru consumul de energie. Când ar putea fi repornită centrala nucleară de la Cernavodă
România se pregătește pentru cea mai grea zi din criza energetică (Foto: Profimedia)

România se pregătește pentru câteva zile dificile în sistemul energetic, într-o perioadă în care populația este deja îngrijorată de scumpirea electricității și de efectele crizei energetice. Canicula va crește consumul, în special din cauza folosirii aparatelor de aer condiționat, în timp ce cele două reactoare de la Cernavodă rămân indisponibile, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării.

Autoritățile urmăresc în această perioadă evoluția producției și a consumului, iar vineri este indicată drept cea mai dificilă zi a săptămânii. Vârful de caniculă ar putea aduce și un vârf al cererii de electricitate, ceea ce înseamnă că sistemul va trebui să acopere un consum ridicat fără producția nucleară asigurată în mod normal de Cernavodă.

De ce vineri va fi o zi dificilă

Principala problemă este suprapunerea temperaturilor foarte ridicate cu lipsa producției de la Cernavodă. În zilele caniculare, consumul crește în special în orele de vârf, atunci când milioane de aparate de aer condiționat și alte echipamente electrice funcționează simultan.

Există însă și surse care pot compensa o parte din deficit. Producția eoliană a avut în ultimele zile momente în care a depășit 1.000 MW seara, grupul 4 de la Rovinari urmează să fie folosit ca grup de rezervă, iar Hidroelectrica este pregătită să utilizeze apa din lacurile de acumulare pentru a suplimenta producția în orele cu cel mai mare consum. Centralele pe gaze funcționează, de asemenea, la capacitate ridicată.

Situația regională ajută România, deoarece Bulgaria are în prezent un sistem stabil, iar Ungaria a început să repună treptat în funcțiune capacități nucleare. Acest lucru reduce presiunea asupra pieței regionale de electricitate.

Importurile pot acoperi diferența, dar energia costă mai mult

În lipsa producției de la Cernavodă, o parte din necesarul României trebuie acoperit prin importuri. În ultimele zile, acestea s-au menținut sub 2.000 MW, iar în weekend au coborât în anumite ore de vârf spre 1.000 MW.

Problema pentru consumatori este că importurile pot fi mai scumpe decât energia produsă de Nuclearelectrica. Cu cât România depinde mai mult și pentru o perioadă mai lungă de energia cumpărată din exterior, cu atât presiunea asupra costurilor din sistem poate deveni mai importantă.

Pentru această săptămână nu sunt însă prevăzute limitări pentru marii consumatori industriali și nici decuplări. În privința populației, mesajul autorităților este că alimentarea nu ar trebui să fie afectată. Rămâne însă recomandarea ca, acolo unde este posibil, activitățile care presupun un consum mare de electricitate să fie mutate din orele de vârf către alte intervale sau spre weekend.

România are rezerve de cărbune pentru aproximativ două săptămâni

Un alt element important în ecuația energetică îl reprezintă cărbunele. Potrivit lui Cristian Bușoi, resursele disponibile, inclusiv rezervele constituite conform normativelor, oferă un orizont de aproximativ două săptămâni, adică până spre sfârșitul lunii august.

„Vorbim de un orizont de timp de două săptămâni, adică sfârșitul lunii august”, a explicat acesta.

Dacă perioada în care Cernavodă nu produce energie s-ar prelungi, diferența ar urma să fie acoperită inclusiv prin importuri. Așadar, epuizarea acestor rezerve nu înseamnă automat că România rămâne fără electricitate, însă ar putea crește dependența de energia cumpărată din exterior.

Când ar putea fi repornită centrala de la Cernavodă

Marea necunoscută rămâne evoluția debitului Dunării. Previziunile pentru următoarele zece zile nu sunt favorabile, chiar dacă precipitațiile din bazinul fluviului, inclusiv din Austria și Germania, ar putea contribui ulterior la creșterea nivelului apei.

În prezent nu există o dată sigură pentru reluarea funcționării reactoarelor, însă autoritățile speră ca până la 31 august să poată fi repornit cel puțin unul dintre ele sau chiar ambele, dacă situația hidrologică va permite.

Pentru români, următoarele zile vor fi astfel un test important. Riscul imediat nu este că locuințele vor rămâne fără curent, ci că România trebuie să mențină echilibrul sistemului folosind mai mult cărbune, gaze, hidroenergie și importuri într-o perioadă cu un consum foarte ridicat. Iar prelungirea crizei poate însemna, dincolo de provocarea tehnică, și o presiune suplimentară asupra costurilor energiei.