De ce se cumpără aur chiar și când prețul scade. Băncile centrale au ajuns la 100 de tone pe lună
Piața aurului a trecut în numai câteva săptămâni de la entuziasmul unui nou record la o corecție de peste 200 de dolari pe uncie, însă scăderea nu pare să fi schimbat tendința care îi determină pe unii dintre cei mai mari cumpărători ai lumii să acumuleze metal prețios. Băncile centrale și-au accelerat achizițiile, tensiunile geopolitice rămân ridicate, iar aurul este încă cu 28% mai scump decât în urmă cu un an, astfel că mișcările spectaculoase din august pot spune mai degrabă povestea unei piețe foarte volatile decât pe cea a sfârșitului unui ciclu de creștere.
- De la 4.050, la peste 4.650 de dolari într-o singură lună
- Cum au ajutat operațiunile Trezoreriei americane aurul
- Semnalul de la Fed a întors piața
- Cumpărătorul care privește dincolo de prețul de mâine
- De ce conflictele internaționale contează pentru preț
- Aurul este cu 145% mai scump decât în urmă cu cinci ani
De la 4.050, la peste 4.650 de dolari într-o singură lună
Aurul a început luna august în jurul valorii de 4.050 de dolari pe uncie troy, unitatea folosită în mod obișnuit pe piețele internaționale pentru metalele prețioase și care echivalează cu aproximativ 31,1 grame.
Cotația s-a apropiat ulterior de 4.400 de dolari, iar după 20 august creșterea s-a accelerat până când aurul a depășit 4.650 de dolari pe uncie. Entuziasmul nu a durat însă mult, pentru că după 28 august piața și-a schimbat direcția, iar prețul a coborât spre 4.430 de dolari.
„Luna concediilor s-a dovedit departe de a fi una liniștită pentru investitorii de pe piața aurului”, a punctat expertul în piața aurului Victor Dima.
Cum au ajutat operațiunile Trezoreriei americane aurul
O explicație pentru saltul din a doua parte a lunii vine din Statele Unite, unde Trezoreria a crescut semnificativ achizițiile de titluri de stat cu scadențe între 10 și 30 de ani. Potrivit expertului, operațiunile au fost majorate cu peste 100%, ceea ce a adus o injecție suplimentară de lichiditate de cel puțin patru miliarde de dolari la fiecare intervenție.
Momentul a fost important deoarece randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani ajunsese la 5,34%, cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani.
Legătura cu aurul este relativ simplă: metalul prețios nu plătește dobândă, astfel că obligațiunile cu randamente foarte mari pot deveni un concurent puternic pentru banii investitorilor. Atunci când piața anticipează însă mai multă lichiditate și condiții financiare mai relaxate, atractivitatea aurului poate crește.
Semnalul de la Fed a întors piața
Situația s-a schimbat după discursul susținut la Jackson Hole de Kevin Warsh, președintele Rezervei Federale americane, mesajul acestuia fiind interpretat de investitori drept unul mai dur în privința inflației.
Warsh a avertizat că Fed „va avea de lucru” dacă nu există suficiente dovezi că inflația se îndreaptă sustenabil spre ținta de 2%. Pentru piețe, mesajul a ridicat din nou perspectiva unor dobânzi ridicate și a unor randamente mai mari ale obligațiunilor americane, ceea ce a redus atractivitatea aurului și a contribuit la corecția de la finalul lunii.
Cumpărătorul care privește dincolo de prețul de mâine
În spatele acestor oscilații există însă o tendință mai puțin spectaculoasă de la o zi la alta, dar mult mai importantă pe termen lung: băncile centrale cumpără tot mai mult aur.
Potrivit datelor prezentate de Victor Dima, achizițiile acestora au crescut din iunie 2026 de la aproximativ 66 de tone la circa 100 de tone lunar. Cu alte cuvinte, în timp ce investitorii urmăresc dacă aurul pierde sau câștigă câteva procente într-o săptămână, instituțiile care administrează rezervele unor state continuă să acumuleze cantități uriașe.
Goldman Sachs estimează că ritmul achizițiilor lunare ar putea ajunge până la sfârșitul anului la aproape trei ori nivelul de dinainte de 2022, iar aurul ar putea urca spre 4.900 de dolari pe uncie.
De ce conflictele internaționale contează pentru preț
La această cerere se adaugă incertitudinea geopolitică, alimentată de tensiunile dintre SUA și Iran, incidentele din Strâmtoarea Ormuz și continuarea războiului din Ucraina. În perioade în care investitorii se tem de conflicte, inflație sau instabilitate financiară, aurul tinde să fie căutat ca activ de protecție.
Acest lucru nu înseamnă că prețul poate crește permanent. Dimpotrivă, perioadele de apreciere puternică pot fi urmate de corecții consistente, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul lunii august.
Aurul este cu 145% mai scump decât în urmă cu cinci ani
Privită de la distanță, imaginea arată însă diferit. Aurul este cu aproximativ 28% mai scump decât în aceeași perioadă a anului trecut și cu 145% peste nivelul de acum cinci ani.
„Aurul se află în mod clar într-un ciclu de creștere care ar putea continua între cinci și zece ani”, consideră Victor Dima.
Tocmai de aceea, pentru cei care cumpără aur ca investiție, diferența esențială poate fi cea dintre speculație și economisirea pe termen lung. Încercarea de a ghici fiecare maxim și fiecare scădere presupune un risc ridicat, în timp ce o strategie de tip „buy and hold”, pe cel puțin cinci ani, poate reduce importanța fluctuațiilor de câteva sute de dolari observate într-o singură lună.