De ce se extind lanțurile de magazine în România într-un ritm atât de alert, deși este criză. Cum s-a schimbat mentalitatea românului privind cumpărăturile
Deși economia dă semne clare de încetinire, iar buzunarul românilor este tot mai afectat de scumpiri, marile lanțuri de magazine continuă să se extindă rapid în România. La prima vedere, pare o contradicție: cum pot crește retailerii într-o perioadă în care vânzările au scăzut cu 9,1% în ianuarie 2026? Explicația ține, de fapt, de o schimbare profundă în comportamentul de consum.
De ce se deschid tot mai multe magazine în România?
Potrivit lui Cristian Stoicescu, fost manager cu experiență în companii precum IKEA și Hornbach, problema nu este doar economică, ci una care ține de realitatea zilnică: „consumatorul nu mai duce prețul”, scrie Hotnews. Cu alte cuvinte, oamenii nu mai pot suporta scumpirile, iar acest lucru schimbă complet modul în care cumpără.
În trecut, românii mergeau o dată pe săptămână la hipermarket, făceau cumpărături mari și umpleau coșurile pentru toată familia. Astăzi, acest obicei se schimbă rapid. Din cauza presiunii financiare, tot mai mulți aleg cumpărături mici și dese, de la magazinele din apropiere. Este mai simplu, mai rapid și, cel mai important, mai ușor de controlat din punct de vedere al cheltuielilor.
Această transformare explică de ce lanțurile de retail investesc masiv în magazine de proximitate și discount. România are încă un avantaj important: o populație mare în mediul rural și în orașe mici, unde comerțul modern nu este încă pe deplin dezvoltat. Pentru retaileri, asta înseamnă o oportunitate rară, nu doar să concureze pentru clienți existenți, ci să atragă clienți complet noi.
De aceea, companii precum Lidl sau Penny continuă să deschidă magazine, chiar și în plină criză. În paralel, apar concepte noi, precum Froo, care combină comerțul urban cu cel rural și se adaptează stilului de viață modern.
Românii cumpără din ce în ce mai puțin
În același timp, datele arată o realitate mai dură: oamenii cumpără din ce în ce mai puțin. Produsele nealimentare au înregistrat scăderi de peste 11%, iar carburanții aproape 14%. Singura categorie care rezistă este cea alimentară, dar și aici volumul a scăzut. Practic, românii cumpără strictul necesar și amână orice altă cheltuială.
Un alt fenomen important este creșterea dependenței de reduceri. Aproximativ un sfert din vânzările de bunuri de larg consum se fac doar în promoții. Asta înseamnă că, fără discount, mulți clienți pur și simplu nu mai cumpără. Loialitatea față de branduri sau magazine scade, iar consumatorii devin tot mai „nomazi”, mergând acolo unde găsesc cel mai bun preț.
În acest context, extinderea magazinelor nu este un semn de prosperitate, ci o adaptare la noile condiții. Retailerii încearcă să fie cât mai aproape de client, să reducă costurile și să ofere prețuri competitive. În plus, investesc în eficiență, de exemplu, în energie sau logistică, pentru a face față marjelor tot mai mici.
Retailul din România, în transformare
Schimbările se văd și la nivelul pieței. Tranzacții majore, precum achiziția rețelei Profi de către Ahold Delhaize sau preluarea operațiunilor Carrefour din România de către Dedeman, arată că piața se concentrează rapid. În același timp, jucători mai mici, precum Annabella, câștigă teren în mod surprinzător.
Toate aceste mișcări confirmă același lucru: retailul din România nu este în declin, ci în transformare. Criza nu a oprit expansiunea, ci a schimbat direcția acesteia.
Poate cea mai importantă concluzie este legată de mentalitatea românilor. Odată ce oamenii s-au obișnuit să cumpere mai des, mai puțin și mai atent, este puțin probabil să revină la vechile obiceiuri. Hipermarketurile nu vor dispărea, dar rolul lor se schimbă. În schimb, magazinele mici, rapide și accesibile devin noul standard.
Cu alte cuvinte, chiar dacă cifrele economice par negative, ele ascund o realitate mai complexă: România rămâne o piață cu potențial, iar comportamentul consumatorilor continuă să evolueze. Iar pentru retaileri, adaptarea la această nouă mentalitate face diferența dintre succes și eșec.