De ce este atât de frig în avion, chiar și vara: motivul nu ține doar de confort

Oricine a zburat măcar o dată pe distanțe mai lungi știe senzația: afară pot fi 35 de grade, dar după ce avionul ajunge la altitudine începi să cauți hanoracul, șosetele groase sau pătura subțire oferită de echipaj. Pentru mulți pasageri, frigul din cabină pare o formă inexplicabilă de tortură, mai ales când destinația este o țară caldă.

Totuși, temperatura mai scăzută din avion nu este pusă acolo doar ca să oblige pasagerii să călătorească cu un pulover în bagajul de mână. Este rezultatul unui echilibru complicat între confort, presiunea din cabină, aerul foarte uscat, căldura produsă de sute de oameni și felul în care funcționează sistemele aeronavei, conform explicațiilor tehnice.

Cabina nu este rece doar pentru că echipajul preferă așa

În majoritatea avioanelor comerciale, temperatura poate fi ajustată pe zone. Asta înseamnă că partea din față, zona de mijloc și partea din spate nu trebuie să aibă exact aceeași senzație termică. Sistemul de control al mediului din avion reglează temperatura, presiunea și circulația aerului, iar echipajul poate modifica setările în funcție de tipul aeronavei și de condițiile din cabină.

Problema este că nu există o temperatură perfectă pentru toată lumea. Un pasager poate sta în tricou și să spună că este prea cald, în timp ce persoana de lângă el tremură sub geacă. În plus, temperatura percepută nu depinde doar de numărul de grade indicat de sistem. Contează unde stai, cât de aproape ești de un perete exterior, dacă ai ventilația orientată direct spre tine și cât timp ai stat nemișcat pe scaun.

Vezi și:

Cu ce viteză să mergi pe autostradă pentru a economisi 30% din carburant. Puţini şoferi ţin cont de regulă

De multe ori, senzația de frig este accentuată de umiditatea extrem de redusă. Aerul introdus în cabină vine de la altitudine, unde este foarte rece și aproape lipsit de vapori de apă. Pe măsură ce este condiționat și amestecat cu aerul recirculat, rămâne mult mai uscat decât aerul cu care ești obișnuit acasă sau la birou.

Asta explică de ce poți simți că îți sunt uscate ochii, buzele și gâtul în timpul unui zbor, chiar dacă nu ai răcit și nu ai băut nimic rece. Aerul uscat contribuie la senzația generală de răcoare, iar pielea pierde mai ușor umezeală. De aceea, o cabină de 22 de grade poate părea mai rece decât o cameră cu aceeași temperatură.

Presiunea din avion schimbă felul în care reacționează corpul

La altitudinea de croazieră, un avion comercial nu menține presiunea echivalentă nivelului mării. Cabina este presurizată, însă de obicei la un nivel comparabil cu o altitudine de aproximativ 1.500-2.400 de metri. Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, acest lucru este sigur, dar organismul primește ceva mai puțin oxigen decât la sol.

Vezi și:

Mai multe avioane europene, verificate de urgenţă de autorităţi din cauza unor fisuri la structura aripilor. Ce risc există pentru zboruri

Un motor de avion a funcționat pentru prima dată 100% pe hidrogen, fără kerosen. Premiera mondială care promite zboruri mai curate după 2030

De aici apar unele dintre senzațiile neplăcute pe care le poți avea în avion: oboseală, cap ușor greu, amețeală după ce te ridici repede sau senzația că respiri puțin diferit. Leșinul sau starea de pre-leșin sunt printre cele mai frecvente urgențe medicale întâlnite la bord, iar echipajul trebuie să țină cont de acest risc, mai ales în zborurile de noapte sau pe cursele foarte lungi.

O cabină prea caldă nu ajută într-un astfel de context. Căldura, aglomerația, lipsa mișcării și deshidratarea pot accentua senzația de rău, greața sau amețeala. Temperaturile ușor mai scăzute îi pot ajuta pe pasageri să rămână mai confortabili și mai atenți, fără ca aeronava să fie transformată într-un frigider.

Totuși, nu este corect să spui că toate companiile aeriene țin avionul rece doar ca să prevină leșinul. Este mai degrabă unul dintre factorii luați în calcul. Temperatura trebuie să rămână suficient de joasă pentru a compensa căldura generată de oameni, aparatură, lumini, bucătării de bord și spațiul foarte restrâns, dar suficient de ridicată încât pasagerii să nu ajungă să tremure ore întregi.

De ce te încălzești după câteva ore, deși la început înghețai

Este posibil să urci în avion cu geaca pe tine și să vrei să o dai jos după două sau trei ore. Nu este neapărat un semn că echipajul a schimbat brusc temperatura. Pe măsură ce avionul se umple, iar oamenii se așază, vorbesc, dorm sub pături sau stau foarte aproape unii de alții, cantitatea de căldură produsă în cabină crește semnificativ.

Zonele din mijlocul avionului se pot încălzi mai repede, mai ales pe cursele pline. În schimb, locurile de la geam, rândurile de lângă ieșirile de urgență sau zonele apropiate de bucătării pot părea mai reci. Geamul este aproape de fuselajul expus temperaturilor foarte joase de la altitudine, iar în zona ieșirilor poate exista o senzație mai puternică de curent.

Cel mai simplu mod de a evita să îngheți este să porți haine în straturi. Un tricou, un hanorac ușor și o jachetă subțire sunt mai utile decât o singură piesă foarte groasă, pe care nu ai unde să o pui după ce ți se face cald. Mai ajută și să ai la îndemână șosete, apă și balsam de buze, pentru că aerul uscat poate deveni mai deranjant decât frigul în sine.

Data viitoare când ți se pare că temperatura din avion este exagerat de mică, merită să îți amintești că nu este doar o problemă de termostat. Cabina trebuie să țină sub control sute de corpuri, aer uscat, presiune redusă și un sistem complex care încearcă să facă o călătorie la 10.000 de metri altitudine suportabilă pentru cât mai mulți oameni. Pentru alte curiozități din aviație, poți citi și despre ce se întâmplă când urechile pocnesc în avion.

Ce mașini cumpără românii în 2026 – radiografia pieței auto de la noi între electrice chinezești, Dacia și autoturisme Volkswagen second-hand