De ce au ajuns fructele și legumele să fie atât de scumpe. Explicația din spatele prețurilor, raport ONU

Pentru tot mai multe familii din România și din restul Europei, o alimentație sănătoasă înseamnă o cheltuială din ce în ce mai mare. Dacă în urmă cu câțiva ani fructele, legumele și alte produse considerate esențiale pentru o dietă echilibrată puteau fi cumpărate fără un efort financiar prea mare, astăzi ele cântăresc tot mai mult în bugetul lunar. Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite arată că explicația nu ține doar de inflație sau de războiul din Ucraina, ci și de modul în care sunt distribuite subvențiile agricole în Uniunea Europeană.

Alimentația sănătoasă s-a scumpit mult mai rapid în Europa

Potrivit raportului anual privind securitatea alimentară și nutriția, publicat de Organizația Națiunilor Unite prin FAO, costul minim al unei alimentații sănătoase în Europa a crescut cu 36% între 2021 și 2025. Ritmul este semnificativ mai mare decât media globală, unde majorarea a fost de aproximativ 25% în aceeași perioadă.

Pentru un european, costul minim estimat al unei diete echilibrate a ajuns la aproape 4 dolari pe zi, cu aproximativ un dolar mai mult decât în urmă cu patru ani.

În practică, acest lucru înseamnă că o familie cheltuiește astăzi considerabil mai mult pentru a pune pe masă aceleași fructe, legume și alte produse recomandate de specialiști pentru o alimentație sănătoasă.

Vezi și:

Cine este Ionel Arsene și ce avere avea înainte să fugă din România. Reacția lui Sorin Grindeanu după imaginile cu Marcel Ciolacu din Italia

Nu doar inflația explică scumpirile

Pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au dus la creșterea costurilor de producție și transport pentru aproape toate alimentele. Raportul FAO arată însă că acestea nu sunt singurele motive pentru care fructele și legumele s-au scumpit atât de mult.

Potrivit autorilor, actualul sistem de subvenții agricole din Uniunea Europeană favorizează în continuare culturile de cereale, producția de furaje și sectorul zootehnic, în timp ce producătorii de fructe, legume și leguminoase beneficiază de un sprijin relativ mai redus.

În aceste condiții, cultivarea alimentelor considerate esențiale pentru o dietă sănătoasă rămâne mai costisitoare, iar diferența ajunge în cele din urmă să fie plătită de consumatori.

Vezi și:

Este mai bun decât tonul și îl găseşti în orice supermarket. Peștele sănătos preferat de experții în nutriție

De ce sunt fructele și legumele cele mai afectate

Raportul arată că fructele, legumele și leguminoasele reprezintă aproape 60% din costul unei alimentații sănătoase, în timp ce cerealele, precum grâul sau orezul, contribuie cu doar aproximativ 13% la costul total.

În același timp, numeroase culturi horticole necesită mult mai multă muncă manuală decât cerealele, iar investițiile în tehnologii care să reducă aceste costuri au fost limitate în ultimii ani.

Autorii raportului susțin că lipsa cercetării și a inovației în acest domeniu a făcut ca productivitatea să crească mult mai lent decât în alte sectoare agricole.

Cum influențează subvențiile europene prețurile

Politica Agricolă Comună, unul dintre cele mai importante programe de finanțare ale Uniunii Europene, acordă o mare parte din sprijin în funcție de suprafața cultivată.

Potrivit unui studiu publicat în revista Nature, aproximativ 80% din sprijinul financiar destinat fermierilor europeni ajunge către creșterea animalelor sau producția de furaje. Specialiștii FAO spun că acest model îi încurajează pe fermieri să cultive cereale și plante destinate hranei animalelor, în locul fructelor și legumelor pentru consumul uman.

Din acest motiv, oferta de produse proaspete nu crește suficient pentru a ține pasul cu cererea, iar prețurile rămân ridicate.

Ce soluții propun specialiștii

Raportul recomandă schimbarea priorităților în politica agricolă europeană. Printre măsurile propuse se numără direcționarea unei părți mai mari din subvenții către producătorii de fructe și legume, investiții în tehnologii care să reducă necesarul de muncă manuală, sprijinirea fermierilor prin acces mai ușor la îngrășăminte și alte inputuri agricole, reducerea risipei alimentare și o transparență mai mare în formarea prețurilor de-a lungul lanțului alimentar.

Aceste teme vor avea un rol important în negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028–2034.

Până atunci, pentru consumatori, concluzia este simplă: dacă actualele condiții economice și sistemul de sprijin pentru agricultură nu se schimbă semnificativ, fructele, legumele și celelalte alimente considerate sănătoase vor continua să fie printre cele mai scumpe produse din coșul de cumpărături.