Legumele din lume dispar încet, iar dieta noastră are de suferit. Ce au descoperit cercetătorii

Legumele din lume dispar încet, iar dieta noastră are de suferit. Ce au descoperit cercetătorii
Vegetalele dispar / Foto: Profimedia
Iulia Kelt
Google Urmărește pe Google

Dacă ai impresia că ai destule legume în farfurie, problema nu este doar cantitatea. Cercetătorii atrag atenția asupra unui fenomen mai puțin vizibil: lumea cultivă și consumă tot mai puține soiuri de legume, iar această pierdere a diversității poate avea consecințe atât pentru sănătatea noastră, cât și pentru felul în care vom putea produce hrană în viitor.

Un nou studiu realizat de o echipă internațională de specialiști în nutriție, agricultură și botanică arată că soluția nu este doar să producem mai multe legume, ci să revenim la o varietate mult mai mare de plante comestibile. O parte importantă a acestei diversități există încă în soiurile tradiționale și în rudele sălbatice ale plantelor cultivate, însă multe dintre ele sunt insuficient conservate și rareori ajung în magazine sau în politicile agricole de amploare.

Consumăm prea puține legume și pierdem în același timp varietatea

Potrivit cercetării publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences, oamenii consumă la nivel mondial cu aproximativ 40% mai puține legume decât cantitatea recomandată pentru o alimentație sănătoasă. Situația este cu atât mai importantă cu cât un consum redus de legume se află printre principalii factori alimentari asociați cu povara globală a bolilor.

Problema nu se rezumă însă la câte legume mănânci. Contează și ce legume ajung în farfurie. Agricultura modernă a favorizat un număr relativ mic de culturi care pot fi produse, transportate și comercializate la scară foarte mare. Roșiile, ceapa și salata au devenit astfel produse obișnuite în foarte multe țări, în timp ce numeroase alte plante au rămas limitate la anumite regiuni.

Cartoful este un exemplu foarte bun. Există peste 4.000 de soiuri de cartofi, însă în Statele Unite doar aproximativ cinci până la opt soiuri sunt cultivate și consumate pe scară largă. Pe măsură ce agricultura s-a orientat spre producția industrială, monoculturi și lanțuri de aprovizionare eficiente, o parte din diversitatea care exista înainte de această transformare a dispărut din alimentația de zi cu zi.

Unele legume uitate ar putea fi mai potrivite pentru schimbările climatice

Cercetătorii avertizează că pierderea soiurilor nu înseamnă doar mai puține opțiuni pentru meniul nostru. Odată cu ele dispar și caracteristici genetice care ar putea deveni foarte importante într-o perioadă în care temperaturile cresc, seceta se extinde, iar condițiile de cultivare devin mai dificile.

Un exemplu este spider plant, o legumă cu frunze verde închis cultivată în Africa. Planta este rezistentă la condiții climatice dificile și conține nutrienți importanți, însă doar o parte dintre soiurile locale sunt păstrate în bănci de gene. Cercetătorii spun că lipsurile din aceste colecții îngreunează folosirea plantei pentru dezvoltarea unor culturi mai rezistente și mai productive.

Slippery cabbage, o legumă cu frunze verzi consumată în special în regiunea Pacificului, este un alt exemplu. Specialiștii consideră că aceasta ar putea contribui la îmbunătățirea alimentației femeilor și copiilor din anumite regiuni.

Un rol interesant îl poate avea și bitter gourd, cunoscută mai ales în Asia și în zona Caraibelor. Planta este bine adaptată climatului tropical și are numeroase rude sălbatice care ar putea furniza caracteristici utile pentru viitoarele culturi.

La fel de important este dovleacul. Acesta poate suporta temperaturi ridicate și perioade de secetă și produce fructe bogate în beta-caroten. Chiar dacă este deja o cultură importantă din punct de vedere comercial, resursele sale genetice sunt încă folosite insuficient și nu sunt conservate atât de bine pe cât ar putea fi.

De ce contează pentru tine ce soiuri ajung în farfurie

Diversitatea agricolă nu este doar o problemă pentru fermieri sau cercetători. Cu cât depindem mai mult de un număr mic de culturi, cu atât sistemul alimentar devine mai vulnerabil la boli, dăunători și schimbări ale climei. Dacă o cultură importantă este afectată de secetă sau de temperaturi extreme, existența unor soiuri alternative, adaptate unor condiții diferite, poate deveni extrem de valoroasă.

Cercetătorii au analizat diversitatea părților comestibile pentru 79 dintre principalele specii de legume incluse de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în lista plantelor care contribuie la hrana lumii. În total, există însă peste 1.480 de specii de legume, ceea ce arată cât de mare este rezerva de biodiversitate care rămâne insuficient folosită.

Situația este cu atât mai complicată cu cât unele dintre rudele sălbatice ale legumelor cultivate sunt deja amenințate. O analiză a Organizației pentru Alimentație și Agricultură indică faptul că aproximativ 24% dintre rudele sălbatice ale legumelor evaluate la nivel de specie prezintă risc de dispariție.

Există însă și lucruri pe care le poți face la scară mică. Dacă ai o grădină, poți căuta soiuri tradiționale sau „heirloom”, în loc să alegi mereu aceleași variante comerciale. Păstrarea semințelor pentru sezonul următor este o altă modalitate prin care poți menține anumite soiuri în circulație.

Și atunci când mergi la cumpărături poți ieși din rutina formată în jurul acelorași câteva legume. Piețele locale și micii producători pot avea soiuri pe care nu le găsești în mod obișnuit în supermarketuri. Poate că unele dintre ele vor deveni pur și simplu o alternativă interesantă pentru masa ta, dar, la o scară mai largă, consumul lor poate contribui la menținerea unei diversități agricole de care vom avea nevoie tot mai mult.