„Dansul” misterios al balenelor cu cocoașă: comportamentul rar surprins chiar la începutul marii migrații VIDEO

În largul Australiei de Vest, o balenă cu cocoașă pare să danseze sub apă. Își rotește corpul, își mișcă înotătoarele pectorale prin apă și își ține maxilarul uriaș larg deschis, într-un gest spectaculos, dar greu de explicat. Nu pare să vâneze, nu atacă o pradă și nu se comportă ca în timpul unei sesiuni clasice de hrănire. În schimb, animalul pare să participe la un fel de demonstrație socială, înconjurat de alte balene.

Comportamentul, documentat de un martor și distribuit ulterior online, este una dintre cele mai clare înregistrări ale unui fenomen rar observat la balenele cu cocoașă: „gaping”, adică menținerea gurii larg deschise într-un context care nu pare legat de hrănire. Momentul vine exact la începutul migrației anuale a balenelor din apele reci ale Antarcticii către zonele mai calde de reproducere din nordul Australiei.

Ce este „gaping”, comportamentul care intrigă cercetătorii

Balenele cu cocoașă sunt cunoscute pentru spectacolele lor naturale: sărituri impresionante, lovituri cu coada, ridicarea capului deasupra apei și cântece complexe. Totuși, deschiderea largă a maxilarului în afara contextului de hrănire este un comportament mult mai puțin înțeles. Cercetătorii de la Macquarie University au analizat imagini cu 66 de balene cu cocoașă, surprinse inclusiv de turiști, operatori de turism și observatori obișnuiți.

Concluzia este că „gaping” ar putea fi o formă de comunicare socială, un joc, o interacțiune cu obiecte din apă sau chiar un mod prin care puii își exersează maxilarul înainte de hrănire. Cercetătorii nu exclud nici alte explicații, dar subliniază că fenomenul pare distinct de hrănirea propriu-zisă.

Vezi și:

Cât ajungi să plătești pentru un apartament cumpărat prin credit în 2026. Exemplu de calcul pentru o locuință de 80.000 de euro finanțată pe 30 de ani

În mod normal, balenele cu fanoane își deschid gura larg atunci când se hrănesc. Ele accelerează spre suprafață, înghit o cantitate uriașă de apă plină cu pești sau krill, apoi filtrează prada prin plăcile de fanoane. În cazul comportamentului observat acum, lipsesc elementele esențiale ale unei astfel de acțiuni: nu există accelerare puternică, nu există pradă vizibilă și nu apare expansiunea dramatică a gâtului specifică hrănirii.

Tocmai această diferență face fenomenul atât de interesant. Balena nu pare să mănânce, ci să transmită ceva. Iar într-o specie atât de socială și expresivă precum balena cu cocoașă, astfel de gesturi pot avea roluri pe care știința abia începe să le descifreze.

Migrația anuală transformă coastele Australiei într-o autostradă marină

Luna mai marchează începutul unuia dintre cele mai spectaculoase evenimente naturale din emisfera sudică. Pe măsură ce toamna se instalează pe coastele Australiei, balenele cu cocoașă încep migrația din Antarctica către apele mai calde din Queensland, nordul statului New South Wales, Ningaloo și regiunea Kimberley din Australia de Vest.

Vezi și:

Sunetul din 1949 schimbă tot: cea mai veche înregistrare a cântecului unei balene, redescoperită

În această perioadă, coastele devin puncte privilegiate pentru observarea balenelor. De pe faleze, din faruri, de pe trasee de coastă sau din ambarcațiuni specializate, oamenii pot vedea una dintre cele mai mari migrații din natură. Pentru cercetători, sezonul este important nu doar prin numărul mare de animale observate, ci și prin ocazia de a documenta comportamente rare.

Un element esențial al noului studiu este rolul oamenilor obișnuiți. Imaginile surprinse de turiști și distribuite online au devenit material valoros pentru specialiști. Într-un domeniu în care cercetarea pe mare este costisitoare și dificilă, știința participativă poate acoperi goluri importante. Un videoclip filmat întâmplător de cineva aflat într-o excursie poate ajunge să contribuie la înțelegerea unei specii întregi.

Această colaborare este cu atât mai importantă cu cât balenele se adaptează la schimbări rapide: încălzirea oceanelor, topirea gheții marine, poluarea, traficul maritim și reducerea resurselor de hrană. Monitorizarea continuă devine vitală pentru protejarea lor.

Spectacol natural, dar și sezon cu riscuri

Migrația balenelor aduce entuziasm pentru observatori, dar și pericole reale pentru animale. Pe măsură ce se apropie de țărm, crește riscul de coliziuni cu ambarcațiuni, de încurcare în plase și echipamente de pescuit sau de stres provocat de apropierea excesivă a oamenilor. Organizațiile de salvare din Australia au raportat deja un sezon solicitant, după un an anterior marcat de zeci de cazuri de eșuări și balene prinse în echipamente marine.

De aceea, autoritățile reamintesc regulile de distanță. Ambarcațiunile, plăcile de surf și dronele trebuie să păstreze cel puțin 100 de metri față de balene. În cazul jet ski-urilor sau atunci când sunt prezenți pui, distanța recomandată crește la 300 de metri. Aceste limite nu sunt simple formalități, ci măsuri care permit animalelor să își continue migrația fără stres suplimentar.

Pentru cei care vor să vadă balenele, cele mai bune locuri rămân punctele înalte de pe coastă și tururile autorizate. De pe apă, întâlnirea poate fi spectaculoasă, dar trebuie făcută responsabil. Balenele cu cocoașă sunt curioase, jucăușe și uneori se apropie singure de ambarcațiuni, însă inițiativa trebuie să rămână a lor.

Comportamentul de tip „gaping” arată cât de multe mistere mai ascund aceste animale uriașe. Chiar și după decenii de cercetare, balenele cu cocoașă continuă să surprindă. Uneori cântă, alteori sar din apă, iar uneori par să danseze cu gura larg deschisă, oferind oamenilor un spectacol pe care știința abia începe să îl traducă.

https://www.youtube.com/watch?v=zrOZdj9FohA

Câți bani a reușit să strângă la Pilonul II un român cu salariul mediu în 18 ani. Din 2027 intră în vigoare reguli noi