Curiosity a forat o rocă pe Marte și a scos la suprafață o surpriză pe care NASA nu o mai văzuse niciodată
Roverul Curiosity a trecut prin multe momente dificile de când a ajuns pe Marte, însă cel mai recent episod pare desprins dintr-o comedie tehnologică spațială. Pe 25 aprilie 2026, vehiculul NASA a încercat să foreze într-o rocă botezată Atacama, într-o operațiune aparent obișnuită pentru misiunea sa de explorare. Scopul era simplu: să transforme o parte din material în pulbere, pentru ca instrumentele de la bord să o poată analiza în detaliu.
Numai că Marte a avut alte planuri. În momentul în care Curiosity a retras burghiul, întreaga placă de rocă, cu o greutate de aproximativ 13 kilograme, a rămas agățată de mecanism. În cei 13 ani și jumătate petrecuți pe Planeta Roșie, roverul nu mai trecuse niciodată printr-o situație similară, explică NASA.
O rocă încăpățânată și o problemă imposibil de anticipat
NASA a explicat că, în trecut, forajele au mai spart sau desprins straturi superioare ale rocilor marțiene. Totuși, o rocă întreagă prinsă de manșonul burghiului era ceva complet nou. Episodul arată cât de greu este să anticipezi comportamentul terenului de pe o altă planetă, chiar și după ani întregi de teste pe Pământ.
Rocile de pe Marte pot ascunde mici fisuri, variații de duritate sau straturi lipite diferit între ele. Aceste detalii pot părea minore, dar devin esențiale atunci când un burghiu aplică presiune și vibrații asupra lor. Pe Pământ, astfel de proprietăți pot fi studiate direct. Pe Marte, ele se dezvăluie abia în momentul contactului.
Curiosity folosește un burghiu rotativ-percutant, adică un sistem care combină mișcarea de rotație cu lovituri rapide, asemănătoare unui ciocan. Tehnologia este gândită pentru a sparge rocile și a produce o pulbere fină, care este apoi livrată către instrumentele științifice ale roverului.
Problema este că acest sistem a fost de-a lungul timpului una dintre cele mai sensibile componente ale misiunii. Din 2015, mecanismul a avut scurtcircuite, probleme la frână și blocaje care au dus, la un moment dat, la suspendarea forajelor. Inginerii NASA au găsit ulterior soluții alternative, iar operațiunile au fost reluate în 2018.
Cum a scăpat Curiosity de roca Atacama
După incidentul din 25 aprilie, echipa Curiosity de pe Pământ a încercat mai întâi să elibereze roca prin vibrarea burghiului. Atacama nu s-a mișcat. Pe 29 aprilie, inginerii au încercat din nou, iar de pe rocă a căzut nisip, dar placa a rămas prinsă de brațul roverului.
Abia pe 1 mai, după o nouă serie de manevre, situația s-a rezolvat. Echipa a înclinat mai mult burghiul, l-a rotit, l-a vibrat și a pus în mișcare vârful de foraj. Planul era ca aceste acțiuni să fie repetate de mai multe ori, însă roca s-a desprins chiar din prima încercare și s-a spart când a lovit solul marțian.
Din fericire, incidentul nu pare să fi produs pagube majore roverului. Dimpotrivă, el oferă un nou exemplu despre cât de imprevizibilă rămâne explorarea planetei Marte. Chiar și o operațiune de rutină poate deveni, în câteva secunde, o provocare tehnică pentru o echipă aflată la sute de milioane de kilometri distanță.
Curiosity a fost proiectat inițial pentru o misiune de aproximativ doi ani, însă continuă să funcționeze la peste un deceniu după termenul estimat. În acest timp, a urcat pe Mount Sharp, a analizat sedimente antice din craterul Gale și a descoperit molecule organice conservate în roci marțiene.
Chiar dacă semnele de uzură devin tot mai vizibile, roverul rămâne unul dintre cele mai importante instrumente ale NASA pentru înțelegerea trecutului marțian. Iar episodul Atacama demonstrează că Marte încă mai are resurse să surprindă, chiar și atunci când oamenii de știință cred că au văzut aproape totul.