Cum funcţionează bacteria „devoratoare” care se înmulțește rapid în Marea Neagră. Tot ce trebuie să ştie turiştii de pe litoralul românesc

Sezonul estival aduce milioane de oameni pe litoral, însă temperaturile ridicate favorizează și dezvoltarea unor bacterii care pot provoca infecții grave. Printre acestea se numără bacteriile din genul Vibrio, prezente inclusiv în Marea Neagră. Specialiștii atrag atenția că aceste microorganisme se dezvoltă mai ales în ape calde și cu salinitate redusă, iar schimbările climatice creează condiții tot mai favorabile pentru răspândirea lor în mai multe regiuni ale Europei.

Marea Neagră, printre zonele europene în care au fost identificate bacteriile Vibrio

Prezența bacteriilor Vibrio nu mai este limitată la anumite regiuni ale lumii. În Europa, acestea sunt întâlnite în zone populare de îmbăiere precum Marea Baltică și Marea Nordului, dar și în Marea Neagră, afectând state precum România, Bulgaria, Turcia și Ucraina.

Potrivit specialiștilor, există o legătură directă între răspândirea acestor bacterii și schimbările climatice. Vibrio se dezvoltă în ape calde, în special acolo unde nivelul de salinitate este redus. Din acest motiv, perioadele cu temperaturi ridicate și valuri de căldură prelungite favorizează apariția condițiilor necesare pentru dezvoltarea lor.

Observațiile au fost confirmate și de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, care a avertizat că aceste condiții favorabile devin „tot mai frecvente în anumite părți ale Europei din cauza schimbărilor climatice”.

Vezi și:

Valul de aer tropical ajunge în România. Zonele în care temperaturile vor depăşi 35 de grade

În țările din nordul continentului, numărul infecțiilor cu Vibrio a crescut pe măsură ce temperaturile apei au devenit mai ridicate. Chiar dacă aceste infecții rămân relativ rare, autoritățile sanitare europene monitorizează atent fenomenul.

Cum se produce infectarea

Vibrioza este o infecție sezonieră asociată sezonului cald și poate avea forme severe, în special în cazul persoanelor vulnerabile.

Principalele tipuri de bacterii care provoacă îmbolnăviri la oameni sunt Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și Vibrio alginolyticus, însă există cel puțin o duzină de variante din această categorie.

Vezi și:

Litoralul românesc, între sezon și temerile de securitate. Ce spun hotelierii după incidentele recente

De ce fug marile branduri hoteliere de litoralul românesc. Străinii investesc în București și Brașov, dar evită oraşele de la mare

Cele mai multe infectări apar după consumul de crustacee crude sau insuficient preparate termic, precum stridiile, midiile și scoicile. Totodată, infecția poate apărea prin înghițirea apei contaminate în timpul înotului.

Există și situații în care bacteriile pătrund în organism prin răni deschise. Acest lucru se poate întâmpla atât în timpul înotului în ape contaminate, cât și prin contactul unei leziuni cu apă provenită de la crustacee.

Specialiștii subliniază că vibrioza nu se transmite de la o persoană la alta.

Formele grave ale infecției pot pune viața în pericol

Unele infecții cu Vibrio pot provoca moartea țesuturilor din jurul unei răni deschise, fenomen cunoscut sub denumirea de fasciită necrozantă. Cazurile severe determinate de Vibrio vulnificus pot necesita tratament intensiv și, în anumite situații, chiar amputarea unui membru.

Recent, un caz grav a fost raportat în Statele Unite. Un adolescent de 17 ani, Joziah Thompson, a ajuns la spital după ce a înotat împreună cu frații săi în apele de coastă din Florida. Incidentul a readus în atenția publică pericolele asociate acestei bacterii.

Datele furnizate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite arată că aproximativ una din cinci persoane infectate cu Vibrio vulnificus moare în termen de două zile de la contractarea infecției. Instituția estimează că anual sunt înregistrate aproximativ 80.000 de îmbolnăviri și 100 de decese asociate infecțiilor cu Vibrio în Statele Unite.

Cine este mai expus riscului și ce simptome pot apărea

Persoanele cu afecțiuni preexistente sunt considerate mai vulnerabile în fața infecției. Printre acestea se numără cei care suferă de boli hepatice, hepatită, cancer, diabet sau HIV. De asemenea, riscul este mai mare pentru persoanele care urmează tratamente de suprimare a sistemului imunitar ori folosesc medicamente pentru reducerea acidității gastrice.

Simptomele vibriozei sunt asemănătoare cu cele întâlnite în alte infecții digestive și pot include diaree, greață, vărsături, crampe abdominale, febră și frisoane.

În cazul în care infecția ajunge în sânge, pot apărea tensiune arterială extrem de scăzută și vezicule în jurul leziunilor cutanate. Infecțiile localizate la nivelul rănilor se pot manifesta prin roșeață, durere, umflături și secreții.

În Europa, numărul total al cazurilor de vibrioză se ridică la câteva sute anual. O creștere semnificativă a fost observată în 2018, când au fost raportate 445 de cazuri.

Pentru reducerea riscului de infectare, specialiștii recomandă evitarea consumului de crustacee crude sau insuficient gătite și evitarea înotului în ape sărate sau salmastre în cazul existenței unor răni deschise. Dacă o persoană se rănește în timpul înotului, este recomandată ieșirea imediată din apă, urmată de curățarea și pansarea corespunzătoare a leziunii.

Persoanele cu afecțiuni preexistente, sistem imunitar compromis sau care au trecut recent printr-o intervenție chirurgicală sunt sfătuite să consulte medicul înainte de a înota în zonele de coastă.

Oraşul din România care a uimit străinii. A primit „Oscarul turismului” în 2026, însă prea puţini români vin aici