Ceața nu este deloc „goală”. Cercetătorii au descoperit milioane de bacterii care trăiesc în aer și elimină poluanți
Pentru majoritatea oamenilor, ceața înseamnă trafic mai lent, geamuri ude și atmosfera perfectă pentru filme horror ieftine. Pentru cercetători însă, ceața începe să arate mai degrabă ca un ecosistem microscopic plutitor.
Un nou studiu realizat de cercetători de la Arizona State University și Universitatea din Susquehanna arată că picăturile de apă din ceață sunt pline de bacterii vii care nu doar supraviețuiesc acolo, ci se dezvoltă activ și consumă compuși poluanți din atmosferă, se arată pe mBio.
Da, practic există viață în ceață. Și, surprinzător, pare să ne facă și un serviciu.
Studiul sugerează că anumite bacterii din atmosferă pot descompune substanțe toxice precum formaldehida mult mai rapid decât credeau cercetătorii până acum. Ceea ce transformă ceața din simplu fenomen meteo într-un fel de sistem natural de „filtrare” a aerului.
Sună aproape poetic, dacă ignori complet partea în care inhalezi accidental un ecosistem microscopic în fiecare dimineață rece.
Cercetătorii au descoperit că bacteriile nu doar plutesc în ceață, ci cresc activ acolo
Oamenii de știință știau deja că atmosfera conține bacterii. De la particule microscopice ridicate de vânt până la microorganisme transportate prin nori, aerul nu este nici pe departe steril.
Doar că până acum nu era foarte clar dacă aceste bacterii sunt efectiv active sau doar „călătoresc” prin atmosferă.
Pentru noul studiu, cercetătorii au analizat probe de aer colectate înainte, în timpul și după 32 de episoade de ceață, pe parcursul a doi ani. Ei s-au concentrat pe așa-numita „radiation fog”, un tip de ceață care apare în condiții calme și stabile, fără vânt puternic care să distorsioneze rezultatele.
Rezultatele au fost surprinzătoare.
Bacteriile au fost găsite în mai puțin de 1% dintre picăturile de apă din ceață. Pare puțin, până când cercetătorii au calculat concentrația totală: aproximativ un milion de copii genetice bacteriene pe mililitru de apă.
Practic, densitatea microbiană din ceață este comparabilă cu cea întâlnită în apa oceanului.
Mai interesant este că bacteriile nu păreau inactive. Cercetătorii le-au observat la microscop și au confirmat că microorganismele creșteau și se divideau direct în picăturile de ceață.
Asta schimbă complet perspectiva asupra fenomenului.
În loc să fie doar un „mijloc de transport” pentru microbi, ceața pare să funcționeze efectiv ca habitat temporar pentru anumite bacterii atmosferice.
Bacteriile din ceață ar putea ajuta la eliminarea poluanților din aer
Analizele genetice au arătat că multe dintre bacteriile identificate aparțin genului Methylobacterium, microorganisme cunoscute pentru capacitatea lor de a consuma compuși organici volatili, inclusiv formaldehidă.
Iar aici lucrurile devin și mai interesante.
Cercetătorii au observat că formaldehida din probele de ceață dispărea extrem de rapid, de aproximativ 200 de ori mai repede decât în alte tipuri de apă atmosferică analizate anterior.
Practic, bacteriile curățau activ compușii toxici din aer.
Oamenii de știință cred că microorganismele folosesc aceste substanțe atât ca sursă de hrană, cât și pentru detoxifiere, deoarece concentrațiile mari de formaldehidă sunt toxice inclusiv pentru bacterii.
Pentru oameni însă, partea importantă este alta: formaldehida este și pentru noi un poluant periculos, asociat cu probleme respiratorii și alte efecte asupra sănătății.
Cu alte cuvinte, atmosfera are probabil propriile sale mecanisme naturale de „autocurățare”, iar bacteriile din ceață fac parte din ele.
Desigur, cercetătorii spun clar că este nevoie de mult mai multe studii pentru a înțelege cât de mare este efectul real asupra calității aerului.