Copacii pot răcori orașele sufocate de caniculă, dar nu pot salva singuri viitorul urban. Ce au descoperit cercetătorii

Orașele sunt, de multe ori, cu 1–3 grade Celsius mai calde decât zonele rurale din jur, iar în cazuri extreme diferența poate ajunge chiar și la 7 grade. Fenomenul este cunoscut drept „insulă de căldură urbană” și apare pentru că asfaltul, betonul, sticla și cărămida absorb căldura soarelui în timpul zilei, apoi o eliberează lent, inclusiv seara și noaptea.

Într-o lume în care valurile de căldură devin mai dese și mai intense, această diferență nu mai este doar un disconfort de vară. Temperaturile ridicate pot duce la deshidratare, epuizare termică și, în cazuri extreme, la decese. Tocmai de aceea, copacii urbani au devenit una dintre cele mai discutate soluții pentru orașele care încearcă să se adapteze la încălzirea globală.

Un nou studiu realizat pe aproape 9.000 de orașe din întreaga lume, unde trăiesc aproximativ 3,6 miliarde de oameni, arată cât de importantă este vegetația urbană. Cercetătorii au estimat că arborii reduc aproape la jumătate cantitatea de căldură reținută de efectul de insulă urbană. Totuși, concluzia are și o parte mai puțin optimistă: copacii ajută enorm, dar nu sunt suficienți pentru a compensa încălzirea accelerată produsă de schimbările climatice.

De ce copacii funcționează ca aer condiționat natural

Copacii răcoresc orașele în două moduri esențiale. În primul rând, oferă umbră și împiedică asfaltul, trotuarele, clădirile și mașinile parcate să se încingă la fel de tare. Diferența dintre o stradă complet expusă la soare și una umbrită de arbori poate fi resimțită imediat, mai ales în zilele toride de vară.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

În al doilea rând, copacii răcesc aerul prin transpirație, procesul prin care frunzele eliberează vapori de apă. Acest mecanism natural scade temperatura din jur și creează un microclimat mai suportabil. Practic, arborii nu sunt doar decor urban, ci infrastructură climatică vie.

Cercetătorii au vrut să afle cât de calde ar fi orașele fără copaci. Pentru asta, au analizat date globale despre temperatura aerului și acoperirea cu arbori, apoi au modelat un scenariu ipotetic în care toată vegetația urbană ar dispărea. Diferența dintre scenariul actual și cel fără copaci a arătat cât de mare este contribuția reală a acestora.

Rezultatul a fost mai puternic decât se așteptau autorii studiului. La nivel global, copacii reduc efectul de insulă de căldură urbană cu aproape 50%. În multe orașe, asta înseamnă o scădere de aproximativ 0,5 până la 1,5 grade Celsius, suficientă pentru a face diferența în timpul episoadelor de caniculă severă.

Vezi și:

Meteorologii avertizează: Fenomenul El Niño se formează din nou și ar putea lovi planeta anul acesta

Criza climatică accelerează rezistența la antibiotice: bacteria Salmonella devine tot mai greu de tratat

Problema este că umbra nu se împarte egal

Deși beneficiile copacilor sunt clare, ele nu ajung la toți locuitorii în mod egal. Studiul arată că orașele mai bogate, zonele suburbane și localitățile din regiuni mai umede au, în general, mai mulți arbori. În schimb, cartierele cu venituri mici și orașele aflate în expansiune rapidă au adesea mai puțină vegetație.

Această inegalitate se vede foarte clar la nivel de cartier. Zonele înverzite sunt mai răcoroase, mai plăcute și mai ușor de traversat în timpul verii, în timp ce cartierele cu puțini copaci devin adevărate capcane termice. În Statele Unite, de exemplu, zonele cu venituri mai mici au, în medie, cu 15% mai puțini copaci decât cele bogate și sunt cu aproximativ 1,5 grade Celsius mai calde.

Asta înseamnă că exact oamenii care ar avea cel mai mult nevoie de răcire gratuită prin vegetație sunt, de multe ori, cei care primesc cel mai puțin. Într-un val de căldură, diferența dintre o stradă cu arbori maturi și una fără umbră poate deveni o problemă de sănătate publică.

Plantarea de copaci trebuie făcută strategic, nu doar decorativ. Cele mai mari beneficii apar în cartierele fierbinți, dense, cu puține spații verzi și cu populație vulnerabilă. Dacă arborii sunt plantați doar în zone deja privilegiate, orașul devine mai frumos, dar nu neapărat mai echitabil.

Copacii ajută, dar nu pot înlocui lupta climatică

Marea capcană este să tratăm copacii ca pe o soluție completă. Studiul arată că arborii existenți în orașele lumii ar putea compensa doar aproximativ 10% din căldura suplimentară estimată până la mijlocul secolului, într-un scenariu moderat de schimbări climatice. Chiar și cu plantări ambițioase, procentul ar putea urca spre 20%, dar restul problemei ar rămâne nerezolvat.

Asta nu înseamnă că plantarea arborilor este inutilă. Dimpotrivă, este una dintre cele mai simple, vizibile și eficiente intervenții urbane. Copacii reduc temperatura, îmbunătățesc calitatea aerului, sprijină biodiversitatea și fac orașele mai locuibile. Dar trebuie integrați într-un plan mai larg.

Orașele au nevoie și de materiale reflectorizante, acoperișuri verzi, străzi umbrite, spații verzi conectate, clădiri proiectate pentru circulația aerului și reducerea suprafețelor care absorb căldura. În paralel, rămâne esențială reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru că adaptarea nu poate înlocui combaterea cauzei.

Copacii sunt extraordinari, dar nu sunt magici. Pot face orașele mai răcoroase, mai sănătoase și mai suportabile în zilele extreme. Însă viitorul urban nu poate fi salvat doar prin plantări simbolice. Umbra trebuie gândită ca infrastructură, iar răcirea orașelor trebuie tratată ca o prioritate de siguranță publică.

De ce te îngrași chiar dacă nu mănânci mult? Un medic endocrinolog explică posibilele cauze din spatele kilogramelor în plus