Comunele mici ar putea dispărea în forma actuală de pe harta României. Ce se schimbă pentru locuitori dacă două localități fuzionează
Harta administrativă a României ar putea trece prin cea mai importantă schimbare din ultimele aproape șase decenii. Guvernul Niculescu propune stimularea localităților mici să își unească voluntar administrațiile sau chiar să fuzioneze, iar 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori ar urma să aibă prioritate la finanțare dacă aleg această variantă. În paralel, în Parlament au început demersurile pentru pregătirea unei reorganizări administrativ-teritoriale mai ample, care ar putea fi aplicată din 2032.
Cum s-ar schimba concret harta României
Actuala organizare administrativ-teritorială datează din 1968. Între timp, sute de comune au pierdut locuitori, iar unele administrații locale au ajuns să deservească populații foarte mici.
Programul Guvernului Niculescu introduce două variante. Prima presupune crearea unor consorții administrative: localitățile rămân distincte, dar folosesc împreună servicii precum urbanismul, contabilitatea, achizițiile, IT-ul, resursele umane sau atragerea fondurilor europene.
A doua merge mai departe și permite fuziunea voluntară. Două sau mai multe comune s-ar putea transforma într-o singură unitate administrativ-teritorială, în urma procedurilor legale. Programul promite bonusuri pentru investiții localităților care aleg această cale și menținerea punctelor locale prin care cetățenii pot avea acces la servicii publice.
Asta nu înseamnă că 429 de comune vor dispărea automat de pe hartă. Numărul reprezintă UAT-urile cu până la 1.500 de locuitori cărora programul le acordă prioritate la finanțare în cazul comasării voluntare.
Primele comune care vor să se unească
Un exemplu concret există deja în Timiș. Comunele Fibiș și Mașloc și-au anunțat intenția de a fuziona și de a forma o singură comună. Consiliul Județean Timiș a propus stimulente cuprinse între 10 și 20 de milioane de lei pentru comunele care aleg voluntar comasarea.
Banii ar urma să fie folosiți pentru investiții, nu reprezintă pur și simplu o recompensă acordată primăriilor.
Fuziunea nu poate fi însă decisă peste noapte de doi primari. Procesul trebuie să respecte procedurile prevăzute de lege și presupune consultarea populației prin referendum. În cazul Fibiș-Mașloc, autoritățile au anunțat explicit organizarea unui astfel de vot.
De unde ar putea veni economiile pentru buget
Miza reformei este și financiară. O comună foarte mică are propria structură administrativă și cheltuieli necesare funcționării acesteia. Dacă două administrații se unesc sau împart anumite servicii, unele costuri și funcții care se suprapun pot fi reduse.
Economiile nu apar însă automat și nici imediat. Fuziunile presupun inițial cheltuieli de reorganizare, iar Guvernul promite inclusiv bonusuri pentru investiții. Câștigul urmărit pe termen lung este reducerea ponderii cheltuielilor administrative și direcționarea unei părți mai mari din resurse către drumuri, apă, canalizare, școli, servicii sociale sau proiecte europene.
Programul prevede și introducerea unui „Indice de Sustenabilitate Administrativă”. Localitățile ar urma să fie evaluate în funcție de populație, veniturile proprii pe locuitor, cheltuielile administrative, gradul de colectare a taxelor și capacitatea de a furniza servicii.
Reforma mare ar putea veni din 2032
În paralel cu planul Guvernului, PNL și USR au făcut în Parlament primii pași pentru constituirea unei comisii speciale care să pregătească reforma administrativ-teritorială. Birourile Permanente Reunite au acceptat ca grupurile parlamentare să înainteze propuneri pentru constituirea acesteia, însă comisia nu este încă efectiv înființată.
Cele două formațiuni vor ca legislația să fie pregătită din timp, iar o reformă mai amplă să poată fi aplicată începând din 2032.
Prin urmare, România nu își schimbă harta administrativă imediat. Primul pas poate fi mult mai puțin spectaculos: comune mici care împart contabilitatea, urbanismul sau achizițiile și localități care aleg voluntar să fuzioneze. Dacă reforma amplă va merge mai departe, însă, România ar putea ajunge după 2032 la o structură administrativă diferită de cea stabilită în 1968.