Comoara preistorică din Neamț care atrage cercetători din toată Europa. Cultura Cucuteni, redescoperită cu tehnologii de ultimă generație

Situri arheologice din județul Neamț, aparținând culturii Cucuteni, au devenit în ultimii ani puncte de interes pentru cercetători străini, universități europene și studenți pasionați de arheologie. Civilizația Cucuteni, una dintre cele mai spectaculoase manifestări preistorice din spațiul românesc, continuă să ofere informații importante despre modul în care trăiau comunitățile umane în urmă cu aproximativ cinci-șase mii de ani.

Interesul internațional nu este întâmplător. De la primele descoperiri legate de această cultură, la finalul secolului al XIX-lea, arheologii au încercat să înțeleagă mai bine complexitatea așezărilor, organizarea lor internă, tehnicile de construcție, dar și sistemele defensive ridicate de oamenii acelor vremuri. În prezent, noile tehnologii permit o privire mult mai detaliată asupra acestor vestigii, fără ca siturile să fie afectate de intervenții agresive.

Tehnologiile moderne schimbă felul în care este cercetată cultura Cucuteni

În ultimul deceniu, Complexul Muzeal Național Neamț a dezvoltat mai multe colaborări științifice internaționale, unele dintre ele cu rezultate considerate spectaculoase de specialiști, conform Agerpres. Arheologul dr. Vasile Diaconu, de la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, a explicat că aceste parteneriate au contribuit la o mai bună înțelegere a lumii cucuteniene, mai ales prin folosirea unor metode moderne de investigare.

Una dintre cele mai importante colaborări a fost cea dintre Complexul Muzeal Național Neamț și Universitatea „Friedrich Alexander” din Erlangen-Nürnberg, Germania. Cercetările realizate împreună au vizat studierea neinvazivă a siturilor Cucuteni, o metodă esențială pentru conservarea patrimoniului. Astfel, zeci de așezări au fost investigate, iar specialiștii au obținut date importante despre structura lor internă, despre dimensiunile construcțiilor și despre sistemele de apărare.

Vezi și:

Ce înseamnă alertele de călătorie emise de MAE și de ce nu ar trebui să le ignori înainte de o vacanță

Mai recent, instituția muzeală din Neamț a colaborat și cu specialiști din Cehia, de la Centrul Arheologic din Olomouc și de la Universitatea „Masaryk” din Brno. Proiectul a fost axat pe aplicarea metodelor geofizice în siturile arheologice preistorice, iar rezultatele au scos la iveală detalii remarcabile. Unele așezări cucuteniene aveau locuințele dispuse în grupuri distincte, separate prin spații deschise, ceea ce indică un mod complex de organizare.

În alte cazuri, cercetările au evidențiat sisteme defensive elaborate, semn că aceste comunități aveau strategii clare de protecție și organizare socială. Pentru arheologi, astfel de informații sunt extrem de valoroase, deoarece ajută la reconstruirea unei lumi dispărute, dar esențiale pentru istoria Europei preistorice.

Foto: Arheolog dr. Vasile Diaconu/Agerpres

Studenți francezi, pe urmele unei civilizații vechi de mii de ani

Interesul pentru cultura Cucuteni nu vine doar din partea cercetătorilor consacrați. Zilele trecute, mai mulți studenți francezi de la Universitatea din Toulouse au ajuns la Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț pentru un stagiu de practică arheologică. Aceștia au fost interesați să aprofundeze fenomenul Cucuteni și să participe direct la cercetări de teren.

Vezi și:

Descoperire rară pe traseul Autostrăzii Moldovei. Arheologii au găsit în Neamț un obiect vechi de 1.600 de ani

Sub coordonarea arheologului dr. Vasile Diaconu, studenții au luat parte la o cercetare arheologică într-o așezare eneolitică. Pentru viitorii arheologi, experiența a fost una importantă, deoarece au putut vedea concret cum se desfășoară o săpătură, care sunt etapele de lucru și ce înseamnă descoperirea unor vestigii autentice ale unei civilizații preistorice.

Participarea lor nu a fost doar una simbolică. Studenții au fost implicați în etape importante ale cercetării și au avut ocazia să intre în contact direct cu materialele arheologice specifice culturii Cucuteni. Astfel de stagii contribuie nu doar la formarea unor noi specialiști, ci și la consolidarea imaginii României ca spațiu cu un patrimoniu arheologic de valoare europeană.

Arheologul Vasile Diaconu a subliniat că astfel de colaborări sunt utile atât pentru specialiștii români, cât și pentru cei străini. Cultura Cucuteni devine, prin aceste proiecte, un punct de întâlnire între școli arheologice diferite, metode de cercetare moderne și generații noi de cercetători.

Scanările LiDAR scot la iveală fortificații ascunse sub păduri

Pe lângă cercetările geofizice și săpăturile clasice, Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț este implicat și într-un proiect de scanări LiDAR. Această tehnologie permite analizarea unor zone greu accesibile, inclusiv a siturilor fortificate aflate sub vegetație forestieră, fără să fie nevoie de defrișări sau intervenții invazive.

Scanările realizate de o firmă specializată, coordonată de Vlad Dulgheriu, au dezvăluit structuri defensive complexe în mai multe situri din județul Neamț. Aceste descoperiri confirmă existența unor fortificații preistorice și antice impresionante, ascunse până acum sub păduri, dar vizibile prin tehnologie aeropurtată.

Importanța acestor rezultate este majoră. Ele arată că oamenii din acele perioade investeau eforturi considerabile în organizarea spațiului și în protejarea așezărilor. Fortificațiile nu sunt doar simple urme de pământ sau șanțuri vechi, ci dovezi ale unor strategii sociale, economice și, posibil, militare.

Județul Neamț rămâne unul dintre cele mai importante spații pentru cercetarea culturii Cucuteni, atât prin numărul mare de situri, cât și prin existența unui muzeu dedicat exclusiv acestei civilizații. Prin colaborările internaționale recente, patrimoniul arheologic local capătă o vizibilitate tot mai mare, iar România își consolidează locul pe harta cercetării europene a preistoriei.

Topul atracțiilor turistice care i-au dezamăgit pe turiști. Una se află chiar lângă România